Rezultatele referendumului initiat de Iohannis are efecte obligatorii, dar rezultatele ar putea fi ignorate de Parlament

Rezultatele unui referendum consultativ, precum cel initiat de presedintele Klaus Iohannis pe tema justitiei, au efecte obligatorii, iar vointa populara nu poate fi ignorata, potrivit unei decizii a Curtii Constitutionale, insa aplicarea rezultatelor nu este directa, ci indirecta, prin actiunea Parlamentului, fiind astfel posibile amanari pe termen nedefinit, asa cum s-a intamplat in cazul referendumului din 2009 privind reducerea numarului de parlamentari.

Prerogativa presedintelui de a convoca un referendum este stipulata in Constitutie, la articolul 90, si detaliata in Legea 3/2000, privind referendumul. Astfel, Constitutia precizeaza ca "presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national". Legea 3/2000 explica faptul ca suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative si prin referendum, definindu-l pe acesta ca fiind "forma si mijlocul de consultare directa si de exprimare a vointei suverane a poporului roman" cu privire la modificarea Constitutiei, demiterea presedintelui, precum si "probleme de interes national". CCR a stabilit ca presedintele are dreptul "exclusiv" de a decide ce probleme constituie probleme de interes national, iar dreptul lui de a convoca un referendum nu poate fi cenzurat, conform News.ro.

Ceea ce nici Constitutia, si nici Legea 3/2000, nu precizeaza este caracterul referendumului pe teme de interes national, respectiv decizional sau consultativ. Aceasta distinctie, de altfel, nu se regaseste in legislatia romaneasca, ea fiind insa implicita in cazul referendumurilor pentru modificarea Constitutiei si a demiterii presedintelui (referendumuri decizionale), si in cazul referendumului pe subiecte de interes national (consultativ).

Curtea Constitutionala a explicat insa ca vointa poporului nu poate fi nesocotita, indiferent de tipul de referendum. Decizia aceasta a fost data in 2012, dupa ce Curtea a respins initiativa USL privind instituirea uninominalului pur. In motivarea hotararii, CCR a stabilit ca orice lege electorala trebuie sa plece de la rezultatele referendumului din 2009, in care romanii au votat pentru un Parlament de maximum 300 de alesi. Cu acea ocazie, Curtea a apreciat ca exista o lacuna legislativa, pentru "ca efectele referendumului trebuie sa fie expres prevazute in Constitutie sau prin lege, fie ca referendumul este consultativ, fie ca este decizional".

"Faptul ca, in cazul referendumului consultativ, nu este stabilita o astfel de procedura ulterioara, nu se traduce intr-o lipsa a efectelor acestui referendum. Nici nu ar fi admisibil intr-un stat de drept ca vointa populara, exprimata cu o larga majoritate (...), sa fie ignorata de reprezentantii alesi ai poporului", explicau atunci judecatorii.

Citeste si:
Premieră în Elveția: Referendum privind carantina
Premieră în Elveția:...

Distinctia dintre referendumul decizional si cel consultativ este evidentiata de CCR prin faptul ca cel din urma produce efecte indirecte, nu ca cel privind modificarea Constitutiei, de exemplu, care are efect direct. Efectul indirect este explicat ca aparand in momentul in care rezultatul "necesita interventia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune in opera vointa exprimata de corpul electoral".

Astfel, Curtea precizeaza ca, dupa un referendum precum cel pe tema subiectelor de interes national, efectul este obligatoriu, insa punerea in aplicare nu intervine direct, ci indirect. In cazul legii electorale, CCR spunea ca oricare alta solutie legislativa care nu tine cont de ce a decis poporul este neconstitutionala, iar legea trebuie neaparat sa fie modificata in acest sens. In eventualitatea unui vot impotriva OUG-urilor propuse de Guvernul Grindeanu, ele nu sunt respinse automat, insa daca sunt promovate in continuare vor atrage o decizie de neconstitutionalitate.

Cu toate acestea, decizia alegatorilor din 2009 nu a fost transpusa in lege, iar, de 8 ani, efectele "indirecte" despre care vorbea Curtea nu s-au regasit in deciziile legiuitorilor. Asta pentru ca orice lege care nu respecta vointa poporului si care este contestata va fi respinsa de CCR, insa asta nu impiedica legi contrare vointei de la referendum sa fie adoptate si sa produca efecte in cazul in care nu sunt contestate.

Astfel, poate fi argumentat ca rezultatul de la referendumul pe care il convoaca acum presedintele Klaus Iohannis, in cazul in care va fi in sensul blocarii OUG-urilor privind justitia, va trebui respectat, iar orice lege care contravine rezultatelor trebuie modificata, insa acest lucru se va intampla doar in eventualitatea contestarii lei la CCR, cu argumentul expres ca nu respecta vointa populara. Referendumul nu va avea, astfel, efect direct, ci indirect, insa va fi obligatoriu.

Citeste si:
Iohannis: Calea de ieşire din pandemie - vaccinarea în masă
Iohannis: Calea de ieşire din...

Sursa foto: Bizoon | Dreamstime.com
Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online. Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară. În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Politic »



Setari Cookie-uri