Cifre surprinzătoare în primul sondaj realizat în România după invadarea Ucrainei: percepția privind direcția în care merge țara s-a îmbunătățit semnificativ, iar încrederea în PNL a crescut. Directorul INSCOP, institutul care a realizat acest sondaj, vine cu explicații.

Sondajul realizat de INSCOP a fost făcut cu date culese între 2 și 7 martie, după invadarea Ucrainei. Cea mai mare schimbare, față de sondajele anterioare, este o îmbunătățire a percepției direcției în care merge țara: la începutul lui februarie, mai puțin de 20% dintre repondenți credeau că România se îndreaptă într-o direcție bună, iar acum procentul a crescut la 35,9%. Procentul celor care cred că ne îndeptăm într-o direcție greșită a scăzut, în același timp, de la 77% la 55%, arată cifrele INSCOP

”Am avut o lungă perioadă în care ponderea populației care considera că România se îndreaptă într-o direcție bună era minimă - o stare de pesimism cronic accentuată. După formarea guvernului de mare coaliție ajunsesem la 11% care mai spuneau că ne îndreptăm într-o direcție bună, chiar un minim al ultimului deceniu. Lucrurile și-au mai revenit puțin la începutul anului, am ajuns la un 18-20%, și au rămas stabile. Ce am constatat acum, în măsurătoarea făcută după izbucnirea războiului în Ucraina, date culese în perioada 2-7 februarie, este o creștere foarte puternică. Am verificat din punct de vedere tehnic datele pentru a ne asigura că nu este absolut nicio eroare, ne-am uitat și pe structura socio-demografică”, a declarat, pentru wall-street.ro, politologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.

Retail jobs

După izbucnirea războiului, am început cu toții să ne evaluăm propria țară un pic diferit.

Remus Ștefureac, INSCOP

Dacă nu este o eroare, care poate fi atunci explicația? Remus Ștefureac are două ipoteze. Prima este legată de un context emoțional: dacă, înainte de război, presiunile economice și sociale duceau la un procent de doar 20% care spuneau că mergem într-o direcție bună, după izbucnirea războiului, românii au început să reevalueze direcția în care merge țara.

De ce au mai multă încredere românii în direcția în care merge țara

”Puși în fața unei comparații cu distrugerile masive din Ucraina, cu valurile de refugiați, am început să valorizăm un pic altfel statutul nostru de țară sigură, membră NATO și UE, cu aliați, în care au loc mișcări de trupe americane, franceze. Cred că pentru o parte a publicului, mai ales cel cu studii superioare, cu venituri un pic mai mari, a dus la o comparație cu dezastrul pe care îl vedem la granițele noastre. E posibil să fie o reacție emoțională, de moment, iar peste o lună să revenim la cifre mai degrabă pesimiste, pe măsură ce se vor produce consecințe economice și sociale ale războiului: prețuri, aprovizioare cu energie”, a mai sus directorul INSCOP Research.

Citeste si:
Sondaj: 71,2% dintre români consideră Rusia vinovată pentru...
Sondaj: 71,2% dintre români...

O a doua ipoteză avansată de directorul INSCOP ar putea fi legată de mobilizarea fără precedent a cetățenilor obișnuiți în ajutorarea ucrainenilor. În ultima săptămână și jumătate s-a înregistrat o intensitate puternică a știrilor pozitive pentru români, privind mobilizarea cetățenilor obișnuiți în ajutorarea semenilor. Acest lucru ne-ar putea transmite o imagine ceva mai bună despre noi înșine, care ar duce la o evaluare ceva mai bună a propriei țări din prisma acțiunii concetățenilor.

”La noi, în discursul public prevalează mai degrabă, în sens auto-ironic, mitologii negative: că românii sunt mai puțin săritori, că nu sunt implicați. În acest context, am avut relatări în presa străină, care apoi au apărut și în presa românească, despre acest comportament extraordinar, pozitiv, al cetățenilor. Cumva, asta se răsfrânge asupra percepției generale, de aici, posibil, o influență și în evaluarea propriei țări: Hai că nu suntem ultimii din Europa, suntem foarte săritori când e nevoie”, susține Remus Ștefureac.

Citeste si:
Rusia a cheltuit 300 milioane $ pentru a cumpăra partide politice...
Rusia a cheltuit sute de...

Cine are în continuare încredere în Rusia

Atitudinea față de Rusia și Occident au fost și ele influențate de evenimente. Peste 75% dintre repondenți consideră că principalul vinovat pentru războiul din Ucraina este Rusia iar peste 79% sunt total sau parțial de acord cu sancțiunile împotriva Kremlinului. Cei mai ostili la adresa Rusiei sunt cei peste 60 de ani, dar și votanții PNL și bucureștenii. Pe de altă parte, doar 66% dintre cei cu vârste între 30 și 44 de ani consideră că Rusia este vinovată pentru acest război, față de 78% între 18-29, 73% între 45-59 și 83% în rândul celor peste 60 de ani. De unde vin aceste dferențe?

”În sondajele anterioare invaziei rusești, și pe segmentul 30-44, și pe segmentul 18-29, încrederea în Rusia era mai mare decât media populației. Ce este interesant la tinerii între 18 și 29 de ani e că erau foarte sus la nivelul de încredere în Rusia, în Putin, înainte de invazie. Acum a scăzut foarte mult, dintr-un moment simplu: în caz de război, populația cea mai expusă este populația tânără. Dacă Rusia provoacă un astfel de conflict, pune tinerii în fața riscului de a fi în prima linie. De aici, o scădere a încrederii în Rusia. Trebuie să ținem cont că aceste date au fost culese într-un context foarte emoțional. Peste o lună se pot accenta tendințele acestea sau putem reveni de unde am plecat”, explică Remus Ștefureac.

Citeste si:
Studiu: Există o lipsă de încredere a consumatorilor în toate...
Studiu: Există o lipsă de...

Citește și: MApN demontează un fake-news: România nu a lansat ordine de mobilizare pentru război

De ce a crescut PNL în clasamentul intenției de vot

În clasamentul intenției de vot, PSD conduce în sondajul INSCOP cu 32% (ușoară scădere față de ultimele luni, în octombrie era la 36,6%) urmat de PNL care a crescut la 19,9% (față de 16,6% în februarie). AUR a coborât la 18,9% (22,4% în februarie) iar USR-Plus a stagnat.

”Legat de evoluțiile politice, am văzut o ușoară creștere de 3 procente a PNL, cumva neașteptată. Am observat și o creșterea a încrederii în doi dintre liderii politici: Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă, ambii asociați PNL, cu 2-3 procente la nivelul populației. Au crescut din simplu motiv că vizibilitatea lor a fost foarte puternică și, mai ales, s-au asociat cu vectori de imagine cu credibilitate ridicată: NATO, SUA, Franța, UE, armată. Au avut întâlniri cu lideri străini, cu lideri NATO, care cumva au proiectat o creștere de câteva procente care a tractat cumva și o creștere a liberalilor, care și-au recuperat o parte din electoratul lor, pierdut anul trecut. În ianuarie-februarie, în măsurătoarea anterioară, cu aceeași metodologie, analiză, instrumente, ajunseseră în jur de 16%”, explică Remus Ștefureac.

Citeste si:
Deputatul Aurel Bălăşoiu, exclus recent din PSD, va intra în...
Deputatul Aurel Bălăşoiu,...

Citește și: Avocat de top: Urcarea AUR în sondaje îngrijorează investitorii

Cum poate fi explicată scăderea AUR în preferințele de vot ale românilor

În ce privește scăderea AUR, aceasta ar fi legată de două elemente: în primul rând, în ultima perioadă, de când a izbucnit războiul, AUR practic a dispărut aproape complet de pe agenda publică, nu a mai fost prezent în media. În al doilea rând, reflectarea partidului și a liderilor său în spațiul public în această perioadă a fost preponderent negativă, ei fiind asociați de presă cu Rusia.

Au gestionat bine partidele criza generată de invadarea Ucrainei? ”Nu putem să vorbim despre gestionarea de către un partid: chiar și AUR a condamnat invazia într-un comunicat oficial, celelalte partide au fost mai ferme. Dacă creșterea e un efect emoțional, menținerea ei pe termen lung va depinde foarte mult de capacitatea atât a PNL cât și a PSD de a gestiona efectele economice și sociale ale războiului, pentru că ne vom confrunta cu efecte, creșteri de prețuri, inflație, nevoia de lansa noi proiecte pe zona de securitate energetică, alimentară. În ce măsură Guvernul, partidele se mobilizează activ ca să ofere răspunsuri? E o inerție foarte mare, dar și o oportunitate foarte mare? În vremuri de război, ai șansa să schimbi mai ușor și să generezi niște transformări. Pentru asta trebuie muncă, seriozitate și asumarea unor decizii care nu sunt simple. Dacă vor face lucrul ăsta, vor putea rămâne la un nivel de încredere”, răspunde Remus Ștefureac.

Citeste si:
Ligia Deca, numită Ministru al Educației. Iohannis a semnat decretul
UPDATE: Ligia Deca este noul...

Sondajul INSCOP MONITOR reprezentativ la nivel național a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield în cadrul unui proiect inițiat de STRATEGIC Thinking Group/Grupul de Gândire Strategică. Datele au fost culese prin interviuri telefonice în perioada 2-7 martie 2022 pe un eșantion de 1077 de repondenți. Eroarea maximă admisă este de +/-3%.

Sursa foto: Facebook / George Simion

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:

Mai multe articole din secțiunea Politic »


Comunicate de presă

Vrei ca informatia ta sa ajunga la publicul tau tinta? Publica un comunicat de presa →


Setari Cookie-uri F