Chiria lunară nu este singura componentă a costurilor pe care companiile trebuie să le suporte într-o clădire de birouri, iar clădirile care nu sunt eficiente din punct de vedere energetic nu vor putea concura cu ansamblurile care au dotări și facilități ce permit costuri de acomodare mai mici, prin urmare pot pierde chiriași.

Wall-Street.ro a stat de vorbă cu Alexandru Petrescu, managing partner al companiei de consultanță imobiliară ESOP, care a intermediat tranzacții de circa 100.000 mp de spații de birouri în ultimii 3 ani pe piața locală, despre trendul certificărilor verzi a clădirilor din România și despre avantajele pe care proprietarii de clădiri de birouri le au în urma investițiilor care le permit obținerea certificările.

Dincolo de componenta de marketing pe care o clădire verde o are, dincolo de faptul că „dă bine” să ai certificare privind eficiența energetică, certificate privind normele sanitare sau de wellbeing, avantajele practice sunt acelea că proprietățile cu certificări pot fi vândute mai scump decât dacă nu ar avea, sunt mai atractive pentru investitorii care vor să le cumpere decât cele care nu au, proprietarii și administratorii lor pot cere mai mulți bani de chirie, sunt mai atractive pentru angajații care lucrează în ele, dar vin și cu costuri de operare mai mici.

Nu se obțin certificările doar de dragul de a le obține. Cum ar fi, nu-mi iau o pălărie doar ca să arăt ce mine îmi stă cu ea. Îmi ține și umbră, îmi ține și de cald.

Investițiile în a dota o clădire de birouri nu sunt mici, dar pe termen lung câștigurile sunt mai mari.

„Nu se obțin certificările doar de dragul de a le obține. Cum ar fi, nu-mi iau o pălărie doar ca să arăt ce mine îmi stă cu ea. Îmi ține și umbră, îmi ține și de cald. Luând aceste certificări îți este bine și acum și mai târziu. Proprietatea este mai valoroasă și poți să obții mai mulți bani atunci când o vinzi. Aduce și un plus de valoare pentru chiriașii tăi”, ne-a explicat managerul de la ESOP.

În ceea ce privește clădirile verzi, termenul face referire în principal la eficiența energetică, prin instalarea a tot felul de echipamente și sisteme de control care reduc din consumul necesar unei clădiri de birouri, dar și a amprentei de carbon. Fie că vorbim de utilizarea becurilor LED, fie că vorbim chiar despre instalarea de panouri fotovoltaice, de instalarea de ferestre care izolează mult mai bine din punct de vedere termic, toate ajută la reducerea costurilor.

Reducerea acestor costuri este esențială pentru atractivitatea clădirilor de birouri, mai ales într-o perioadă în care proprietarii, administratorii și companiile chiriașe încearcă să readucă oamenii în birouri, iar costurile cu energia au crescut semnificativ în ultimul an.

Clădirile care nu oferă o eficiență energetică superioară nu vor putea oferi costuri de întreținere mici pentru chiriașii lor. Diferența dintre o clădire care oferă toate facilitățile și una care nu este eficientă din punct de vedere energetic este una destul de mare. Diferența de costuri poate fi chiar și de 15-20%, iar clădirile cu costuri mari pot pierde chiriași”, ne-a mai spus Alexandru Petrescu.

În ultimii ani a existat un adevărat trend în rândul majorității dezvoltatorilor și proprietarilor de proiecte imobiliare, indiferent că vorbim de segmentul rezidențial, office, retail sau logistic. Anul 2020 a părut a fost unul în care numărul certificărilor a crescut într-un mod accelerat în București. Între ianuarie 2020 și aprilie 2021 nu mai puțin de 40 de clădiri au obținut certificări BREEM. Dintre acestea, 16 au fost clădiri și parcuri de birouri. Între timp au mai apărut și altele, dar perioada de restricții, în care oamenii au fost forțați să stea departe de clădirile de birouri, le-a permis proprietarilor și administratorilor să aducă modificări spațiilor de lucru, obținând certificările de care aveau nevoie, atât din punct de vedere al performanței energetice, dar și din punct de vedere sanitar, ori pentru îmbunătățirea spațiului de lucru pentru angajați.

Aceste certificate nu sunt doar un avantaj de vânzare, nu e doar un «selling point» cum spune cei din marketing, ci este o chestiune care ține de «sănătatea» clădirii, a mediului. Sunt importante și pentru a reduce costurile de operare. Dacă acestea reprezintă 50% din costul chiriei, încep să-mi fac griji, dar dacă le reduci, să spunem, la 30% este cu totul altceva, mai ales în cazul companiilor cu mulți angajați pentru care trebuie să acopere costuri mari”, ne-a mai explicat Alexandru Petrescu.

Clădirile noi nu prea mai vin fără certificări

În ceea ce privește oferta de clădiri noi, proiectele livrate pe piață în ultimii ani au venit deja cu setul de dotări și facilități care să le permită să obțină un certificat verde de la bun început. Ce s-a schimbat în ultimii doi ani a fost creșterea interesului pentru obținerea de certificări ce țin de siguranța sanitară.

În ultimii 5-6 ani, de când dezvoltările de clădiri de birou au luat avânt, circa 90% dintre clădirile noi au și certificat verde. Toți dezvoltatorii mari au pus accent pe așa ceva. Dacă în cazul certificărilor verzi piața începuse să se concentreze pe așa ceva încă de dinainte de 2020, trendul de obținere a certificărilor care țin de siguranța sanitară a apărut în pandemie”, ne-a mai explicat reprezentantul ESOP.

Pentru a obține certificările privind siguranța sanitară, în clădirile de birou au început să apară tot mai multe sisteme de contactless, automatizate, care să limiteze contactul cu suprafețele comune.

„Astfel de sisteme începuseră să apară și înainte. Le mai găseai în unele clădiri, dar de când cu virusul, proprietarii de clădiri au apelat tot mai mult la ele”, ne-a mai spus Alexandru Petrescu.

În această categorie intră sisteme automatizate precum cele pentru căile de acces, uși automate, obiecte sanitare automate. Putem include aici robineții de la băi, dispensoare pentru săpun, uscătoare și așa mai departe.

Cât de reale și cât de calitative sunt certificările

Întrebat dacă aceste certificările sunt obținute la limită, asigurând minimum necesar pentru a se încadra în obținerea unui certificat, consultantul în imobiliare ne-a spus că în cazul României, clădirile de la noi stau chiar mai bine decât cele din alte țări.

Chiar vorbeam cu un partener din Germania și ne-a spus că stăm mai bine decât multe țări la capitolul certificări. Avantajul a fost acela că ne-am apucat târziu de dezvoltarea de clădiri de birouri în comparație cu alte țări, ceea ce ne-a permis să construim direct după cele mai noi standarde.

Certificările sunt obținute chiar depășind cerințele minime, iar asta pentru că dezvoltatorii și proprietarii au înțeles utilitatea lor, importanța investițiilor pe care le fac pentru a obține aceste certificate”, ne-a mai spus Alexandru Petrescu, managing partner ESOP.

Potrivit celor de la ESOP, în domeniul imobiliar, există o preocupare constantă pentru sustenabilitate – clădiri eficiente energetic, cu sisteme geotermale incluse pentru a răci/încălzi întreaga clădire, sau birouri cu cât mai multă lumină naturală, printre altele, cu indicatori ca BREEAM (Building Research Establishment Environmental Assessment Method) sau LEED (Leadership in Energy and Environmental Design) care certifică atât sustenabilitatea construirii clădirii, cât și felul în care se face mentenanța echipamentelor pentru a asigura confortul chiriașilor, a diminua riscurile sanitare și a reduce costurile de funcționare și implicit amprenta CO2.

Managing partenerul de la ESOP a amintit și standardul IMMUNE Building dezvoltat de către dezvoltatorul român Genesis și care este adoptat de tot mai multă lume, în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor de siguranță sanitară.

Potrivit lui clădirile care au astfel de certificate sunt mai apreciate atât de investitorii care analizează piața pentru a găsi noi ținte de achiziție, dar și de către companiile care caută spații de lucru pentru angajații lor, așa că trendul de obținere a acestor certificate se va menține și în viitor.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Adrian Ungureanu
Venit în Capitală în 2007, ca orice copil de provincie cu tolba plină de vise, primul fiind acela de a deveni comentator sportiv - următorul Cristian Țopescu - Adrian a ales să-și înceapă cariera de jurnalist scriind în presă. Deși era abia în al doilea an la Facultatea de Jurnalism , Adrian și-a găsit un loc de muncă la ziarul ” Curierul Național ”. A realizat abia la interviul de angajare că nu mai există departament de sport la ziar, dar asta...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Imobiliare și construcții »


Setari Cookie-uri