Ordinul Arhitectilor din Romania – Bucuresti (OARB) a prezentat, marti, Raportul pentru Bucuresti 2018, document care evalueaza principalele provocari cu care se confrunta spatiul urban al Capitalei si solutiile pentru rezolvarea acestora. Printre problemele identificate se numara dezvoltarea urbana, spatiul public, patrimoniu si identitate, guvernanta, dar si calitatea arhitecturii.
OARB propune ca, pornind de la aceasta evaluare, administratia sa pregateasca solutii de dezvoltare urbana lucrand in echipa cu arhitectii, cu specialistii din diverse domenii, cu companiile, cu cetatenii. In pregatirea lansarii acestui raport, OARB a organizat trei ateliere de interventie urbana pentru a testa un posibil model de buna practica in interventia urbana. Cele trei ateliere s-au ocupat de trei zone cu probleme ale Bucurestiului: Parcul Romniceanu - Cotroceni, Calea Calarasilor si Bucurestii Noi.
La capitolul dezvoltare urbana, OARB evidentiaza faptul ca Planul Urbanistic General al Bucurestiului a fost realizat in anul 2000. Desi termenul sau de valabilitate este de 10 ani, primaria a inceput demersurile pentru noul plan urbanistic in 2012.
In octombrie 2014, elaboratorul PUG (o asociere condusa de Universitatea de Arhitectura si Urbanism ʺIon Mincu") a predat municipalitatii studiile de fundamentare ale primei etape de elaborare. In decembrie 2015, primarul interimar al Bucurestiului, Razvan Sava, a declarat ca noul PUG se afla inca in prima faza din cele patru, principala cauza a intarzierii fiind, la momentul respectiv, absenta datelor urbane detinute de sectoarele capitalei, institutii si furnizori de utilitati.
Citeste si:
Solutiile propuse de OARB:
1. Accelerarea finalizarii primei etape de PUG si realizarea de consultari publice
2. Analiza publica a PUZ-urilor de sector si a directiilor prevazute de acestea
3. Lista publica actualizata cu toate documentatiile de urbanism in vigoare (zone insuficient detaliate, regulamente de zona protejata slabe) si perioada lor de valabilitate
4. Prioritizarea interventiilor mici si a politicilor publice care faciliteaza aplicarea PUG-ului
5. Prezentarea cat mai rapida a solutiilor tehnice detaliate si asumarea acestora pentru a trece la nivelul etapei urmatoare, de realizare a regulamentului
6. Consultari publice pentru fiecare etapa de realizare a PUG-ului organizate de PMB, elaboratorii PUG, sectorul privat, organizatiile profesionale, societatea civila
7. Asumarea unui calendar de lucru care sa permita finalizarea PUG-ului in termenul anuntat.
In ceea ce priveste spatiul public, OARB sugereaza plinta urbana, ca alternativa la pietele publice.
Citeste si:
Trotuarul si plinta urbana formeaza spatiul public liniar al orasului. Conceptul de “plinta urbana” se bazeaza pe prioritizarea primului nivel al profilului stradal: parterul cladirilor. In centrul istoric, modificarile legislative si transformarile economice si urbanistice au inchis multe dintre spatiile comerciale de la parter, ultima coercitie fiind exercitata asupra spatiilor comerciale din cladirile cu "bulina rosie".
Solutii propuse:
1. Cartare a plintei urbane, urmata de studii de experienta urbana a utilizatorului ca pieton
2. Permeabilizarea plintei urbane, prin marirea accesibilitatii si legaturilor intre trotuar si spatiul interior
3. Plinta urbana impune studii punctuale pentru dezvoltarea centrului istoric si pentru cartierele Bucurestiului, ramase la nivel de dormitoare urbane
4. Modificarea legislatiei actuale pentru stimulare economica si culturala, care sa asigure diversitatea de activitati si o calitate a continutului generator de spatiu public
5. Realizarea unui ghid de estetica a prezentarilor comerciale si a formelor de publicitate stradala regulamentara, echilibrate ca perceptie si impact la nivel de pieton
6. Infiintarea unui program integrat de promovare a magazinelor care activeaza online: selectarea unor spatii centrale, de mici dimensiuni, ce pot oferi vizibilitate si a caror perioada de inchiriere sa fie redusa la 1-3 luni, pentru o varietate cat mai crescuta. Utilizarile temporare, de scurta durata, beneficiaza de vizibilitate si instaureaza traditia.
Citeste si:
In privinta cladirilor neutilizate sau subutilizate, „refolosirea” acestora, odata ce si-a pierdut scopul initial pentru care au fost construite, nu este o practica recenta, dar a luat amploare odata cu identificarea oportunitatii de a utiliza spatii in mod neconventional, in conditii mai avantajoase economic in intervalul de timp in care nu sunt folosite. Din punct de vedere al dezvoltarii durabile, aceste actiuni sunt sustenabile pentru oras, sustine OARB.
Solutii:
1. Regenerarea urbana sa devina o directie obligatorie de interventie in zonele existente prin programe si parteneriate public - private, cu organizatii emergente
2. Programe de scutire de taxe pentru incurajarea companiilor tinere care desfasoara activitati de interes public, comerciale si culturale deopotriva
3. Posibilitatea utilizarii spatiilor detinute de administratia locala, cu titlu gratuit, pe o perioada care sa acopere investitiile de amenajare si utilizare ale spatiului
4. Sprijinirea acestora, de catre autoritatea locala, prin crearea de programe de consultanta juridica si administrativa
5. Crearea unor mecanisme de autorizare diferentiate
Citeste si:
Din numarul imobilelor de locuit, 65,2% dintre imobilele din Bucuresti sunt construite inainte de 1980, iar 23,7% au fost construite inainte de 1945. OARB atrage, astfel, atentia asupra riscului seismic al cladirilor din Capitala.
Solutii:
1. Refacerea si completarea OG 20/1994 pentru a asigura cooperare intre proprietari, asigurarea de locuinte temporare, proceduri de interventie diversificate, proiecte integrate (corelare cu Legea nr. 153/2011 privind masuri de crestere a calitatii arhitectural-ambientale a cladirilor), nu doar consolidari structurale
2. Extinderea si diversificarea surselor de finantare publice cu fonduri si creditari private, cu un control mai atent al licitatiilor publice
3. Refacerea expertizei (ca obiect sau in bloc) cu normative actualizate si dezvoltarea unui post de cercetare a fizicii constructiilor istorice
4. Programe de informare si educare a publicului.
Citeste si:
OARB sustine ca dezvoltarea urbana neplanificata, lipsa de intretinere a spatiului public si a fondului construit, precum si intarzierea finalizarii unui plan urbanistic general operational sunt cateva din efectele incapacitatii administratiei publice de a asigura o buna guvernanta. Spre deosebire de Bucuresti, capitalele europene si-au dezvoltat in timp instrumente de administrare care sa isi asume, profesionist, democratic si participativ, competentele specifice care decurg din strategia de dezvoltare complexa si echilibrata a orasului. In Bucuresti, aceasta institutie nu exista, au transmis arhitectii.
Solutii:
1. Introducerea obligatorie in lege a unei institutii de planificare urbana, de interes public, prin noul Cod al Amenajarii Teritoriului, Urbanismului si Constructiilor, prefigurat a fi finalizat in 2020
2. Transparenta decizionala cu privire la organigrama si atributiilor, precum si a relatiei cu PMB, Institutia Arhitectului Sef, Comisia de urbanism si restul partilor implicate in luare deciziilor
Citeste si:
Asociatia arhitectilor propune organizarea de concursuri de solutii si de idei, in Bucuresti. Concursul de solutii in domeniul arhitecturii si urbanismului este o procedura unanim acceptata in Europa pentru cresterii calitatii arhitecturii si a mediului urban in general. In practica achizitiilor publice, concursul de solutii primeaza ca procedura asupra licitatiilor deschise sau altor modalitati prevazute in lege, sustin arhitectii.
Solutii:
1. Din 2016, noua Lege a achizitiilor publice aduce imbunatatiri, adaugand mai multe criterii precum si cel de analiza cost – calitate, dar fara sa incurajeze administratia locala spre preluarea acestui model. Este necesar un Ghid, in cadrul Legii Achizitiei Publice, pentru administratia locala, in care sa fie explicate procedura de concurs
2. Stabilirea unui procent si categorii din lucrarile publice, care necesita proceduri de achizitii publice si care se pot face prin concurs
3. Modificarea legislatiei actuale pentru a facilita accesul echipelor tinere de arhitecti pe piata de arhitectura.
4. Caietele de sarcini si documentatiile pentru concursurile de solutii si temele de proiectare sa impuna un standard minim de calitate, luand in consideratie si costul total de-a lungul duratei de viata.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
