World Vision Romania a ajuns sa se finanteze, in cea mai mare parte, din fonduri structurale si de coeziune. Identificarea nevoii unei comunitati si echipa specializata pe finantarile europene fac ca proiectele sa fie implementate, iar banii sa fie cheltuiti. Cum a ajuns o organizatie nonguvernamentala sa profite atat de bine de banii europeni si unde greseste statul roman? La aceste intrebari raspunde noua directoare, Mihaela Nabar, intr-un interviu acordat wall-street.ro.

Cum se finanteaza un ONG?

In ultimii opt ani, organizatia nonguvernamentala World Vision Romania a accesat granturi in valoare de 50 de milioane de euro. Circa 70% din fondurile din portofoliu vin din fonduri structurale si de coeziunie, iar restul din partea donatorilor corporate sau a donatorilor institutionali din tara. ONG-ul a atras si cheltuit circa 37 de milioane de euro, bani europeni, rata de implementare fiind undeva la 90%.

Noua directoare a World Vision Romania, Mihaela Nabar, a stat o perioada de timp in Franta, unde a studiat pentru doctorat si a scris proiecte pentru atragerea de fonduri europene in cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale din Franta, proiecte care incep de la resursele pe care le are comunitatea si de la geografia comunitatii.

Dupa expertiza franceza si experienta din organizatie, Nabar a ajuns la concluzia ca scrierea proiectelor pentru atragerea de fonduri structurale este o meserie in sine, asa ca a implementat ce a vazut peste hotare, construind un departament care se ocupa de accesarea granturilor.

"E foarte interesant, pentru ca e un lucru pe care il facem de foarte multa vreme. Lucram in acest domeniu, ne-am dezvoltat expertiza in domeniul respectiv. Este clar ca atragerea fondurilor europene nu este pentru oricine. Este o meserie sa scrii proiecte pentru accesare de fonduri. Inseamna ca trebuie sa iti cunosti foarte bine nevoia, inseamna sa nu scrii proiecte care sa fie frumos scrise si neimplementabile. Acesta a fost si motivul pentru care am luat decizia sa dezvoltam acest departament in cadrul organizatiei si sa nu folosim formele de consultanta sau serviciile firmelor de consultanta, care, de cele mai multe ori, fac niste proiecte foarte frumoase, foarte bune din perspectiva evaluatorului, dar foarte greu de implementat in teren. Spre deosebire de orice firma de consultanta, oamenii care lucreaza in fundatie sau care vin din interiorul fundatiei, au experienta in teren, merg acolo in fiecare zi, stiu foarte clar nevoia, stiu foarte clar despre ce e vorba intr-un proiect de educatie, stiu foarte clar ca educatia nu se intampla la nivelul copiilor, asta inseamna parinti, profesori si toata comunitatea. Sunt niste lucruri de care am tinut cont si pe care le-am construit in ultimii opt ani in organizatie", explica noua directoare a World Vision Romania.

Planul organizatiei este sa renunte la fondurile care vin din parteneriatele cu alte birouri ale World Vision International pana in 2021 si sa devina independenta financiar, sprijinindu-se doar pe fondurile pe care le atrage de la Comisia Europeana, de pe piata romaneasca sau cele atrase prin departamentul de marketing de la donatori individuali sau campanii.

Unde incepe un proiect

Un proiect World Vision incepe de pe teren. Dupa ce se observa nevoia unei comunitati de la fata locului, se gandeste un proiect si apoi se stabileste bugetul necesar. Organizatia se implica intr-o comunitate, in medie, trei ani si iese din comunitate cand aceasta poate sa preia ceea ce ei au inceput.

"Sunt foarte multe lucruri la care ne uitam cand luam decizia ce programe, ce proiecte sa implementam, unde au nevoie comunitatile de noi. Plecand de la asta, vedem de ce bugete avem nevoie. Asta este abordarea noastra. De fiecare data, proiectele nu se fac din birou. Suntem in teren, lucram cu comunitatile, avem grupuri de consultare comunitara. World Vision Romania nu va putea sa faca singur, ca ONG, treaba. Avem nevoie de asistentul social din Primarie, de primar, de secretarul din Primarie, pentru ca el da avizele, de profesorii din scoli, cu ei lucram in proiectele noastre de educatie, de preotul din comunitate, pentru ca impreuna cu el organizam tabere tematice si sunt grupuri de cateheza pe care le organizam pe langa biserica", explica Nabar.

Privat vs. stat

In mediul organizatiilor nonguvernamentale, atragerea de fonduri europene se desfasoara organizat, conform unor pasi bine definiti. La stat, lucrurile nu stau chiar la fel, pentru ca proiectele institutiilor nu incep de la nevoi si se impotmolesc pe parcurs, ajungand ca banii atrasi sa nu fie cheltuiti in totalitate.

"Este vorba de mecanismul rambursarilor si mecanismul cheltuirii banilor, aceste fonduri sunt destul de complicate din acest punct de vedere. Ceea ce vedeti in institutiile publice, niciodata nu o sa vedeti in sectorul ONG, pentru ca, in general, noi solicitam acesti bani prin proiecte, pe baza unor nevoie foarte clare despre care noi stim ca exista in teren. In institutiile publice, o sa vedeti niste proiecte noncompetitive, in general, proiecte predefinite, care se adreseaza unor strategii, cu niste indicatori foarte ambitiosi, dar, care de foarte multe ori, nu au legatura cu terenul. De aici o sa vedeti proiecte foarte ambitioase de 49 de milioane de euro, spre exemplu, care, dupa 3 ani de implementare, cheltuim 15% din ele. Este cazul proiectelor NEETS, care fac referire la tineri care nu sunt in educatie, nu sunt ocupati, sunt vulnerabili. O sa vedem sume foarte mari alocate si sume foarte mari necheltuite. De ce? Pentru ca traim realitatea de a vedea in implementare ca, de fapt, indicatorii strategici pe care ni i-am asumat si pe care i-am transmis la Comisie nu au nicio legatura cu realitatea din teren. Nu exista nici macar numeric. Sau, daca exista, programul nu reuseste in implementare sa fie atat de atractiv pentru tinerii care se afla in situatia asta in asa fel incat ei sa acceseze fondurile respective si sa putem sa ii cheltuim. De aici apar fondurile nezangajate, rate foarte mici de cheltuire a banilor sau in momentul in care ni se ramburseaza banii pe care ii cheltuim, sunt rate foarte mari de penalizare. Asta din cauza procedurilor de achizitii care nu sunt respectate, din cauza netransparentei, a managementului transparent defectuos si asa mai departe", explica directoarea World Vision Romania.

Solutii pentru statul roman de la mediul ONG

Printre solutiile aflate la indemana statului roman pentru a atrage si a cheltui bani europeni se numara intarirea sistemului de administratie publica si schimbarea modului in care sunt gandite proiectele.

"Solutia ar fi intarirea sistemului si a capacitatii sistemului din administratia publica. Sa nu vorbim doar de traininguri, pentru ca sunt ferm convinsa ca nimeni nu duce lipsa de traininguri, sunt multi bani investiti in instruirea si formarea oamenilor care vin din sistemul public, dar, este vorba de un training care tine mai degraba de asumare, sa intelegem mai degraba mecanismul european, nu sa facem reguli proprii statului national care sunt foarte birocratice si apoi sa ne ingropam in hartii si sa nu avem timp sa ne uitam la lucrurile care chiar conteaza in granturi, asa cum sunt impactul, terenul, care sunt schimbarile pe care le produc aceste granturi. Nu ne uitam neaparat la o factura, ci ne uita la ce impact produce acea factura in teren, la ce impact are cifra de pe factura respectiva. Daca ea a fost cheltuita acolo unde trebuia sa fie cheltuia din perspectiva nevoii, daca este o nevoie reala, daca este o nevoie contextualizata, daca este o nevoie care are legatura cu geografia, cu strategia", spune Nabar.

Parteneriatul public-privat reprezinta o alta solutie de care institutiile administrative ar putea beneficia pentru a-si imbunatati prestatia in materie de atragere de fonduri europene.

"Evident, vad o solutie in parteneriatul public-privat. Noi suntem in comitetele de monitorizare pentru accesarea fondurilor structurale, suntem in comitetul de coordonare si evaluare. Asta inseamna ca daca pozitia noastra ar fi ascultata, am putea, impreuna cu autoritatea publica, sa vedem de la evaluarea nevoii pana la implementare si impact: ce s-ar putea face, care sunt zonele in care putem sa intervenim, cum ar putea specialistii nostri din sectorul ONG sa lucreze cu specialistii din sistemul administratiei publice care se uita mai degraba la sisteme, la politici, la proceduri. Oamenii nostri se uita, in general, la lucrurile din teren, la ce se intampla la firul ierbii, la cum copilul acela are o viata mai buna sau mai rea dupa ce noi implementam un proiect. In momentul in care venim cu fonduri care sustin asistarea si nu asistenta in teren, este o mare greseala, incurajam un fenomen. Incurajam neperformanta, descurajam intentia de angajare, pentru ca sunt acele subventii care se accorda. La noi, lucrurile sunt foarte unidirectionabile, adica dam bani fara a lua niciun fel de masuri de acompaniament", explica reprezentanta World Vision Romania.

Ce efect au avut modificarile legislative asupra mediului ONG

Cateva dintre modificarile legislative realizate de Ministerul Finantelor vizeaza si ONG-urile, precum devansarea datei limita de depunere a cererii privind redirectionarea unui procent din impozitul pe profit. Intentiile sunt privite ca fiind bune de catre mediul ONG, dar schimbarea regulilor in timpul jocului pune presiune pe actorii implicati.

"As putea spune ca intentiile sunt intotdeauna bune, modul in care sunt implementate aceste intentii ajung sa fie destul de dezavantajoase pentru o parte sau alta. Intentia de a creste acel procent de la 2% la 3,5% este una foarte buna. Modul in care a fost implementata aceasta ordonanta ne-a creat destul de mult disconfort, presiune. Modul in care au fost schimbate lucrurile in timpul jocului: s-au schimbat anexe, s-au schimbat conditiile referitoare la ONG-urile catre care s-ar putea directiona banii respectivi. Faptul ca am complicat atat de mult sistemul de depunere al acelei declaratii, in sensul in care ea se depune online sau se depune la posta, dar nu mai o mai poti depune tu, trebuie sa ai declaratii. Mai intervine si GDPR-ul, care nu te lasa sa depui oricum, oricand si de la oricine. Aceste lucruri te descurajeaza ca persoana care vrei sa donezi. Este foarte posibil sa te descurajeze si ca intreprindere. IMM-urile si intreprinderile mari pot sa doneze acei 20%. Si acolo situatia e la fel de complicata", spune Nabar.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Anca Olteanu
Sunt redactor coordonator al publicației Retail.ro, parte din InternetCorp. Înainte am lucrat la site-urile Ziare.com și Wall-street.ro și la agenția de presă Mediafax, unde am fost reporter al departamentului Economic. Am absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Social »



Setari Cookie-uri