Muzeul National de Arta al Romaniei atrage, lunar, sute de vizitatori, dar incaseaza mai putin de jumatate din valoarea biletelor, pentru ca o mare parte din cei care trec pragul beneficiaza de gratuitati. Rar se intampla ca cei interesati de arta sa depaseasca intr-o zi numarul total al angajatilor, circa 370. Asa ca, in fiecare zi, la garderoba de aduna haine, iar in fata operelor de sute de ani se pozitioneaza, atent, copii, adolescenti, studenti, parinti sau pensionari, fiecare cu o explicatie sau o intrebare de pus catre cel care il insoteste.

La Muzeul National de Arta al Romaniei, de pe Calea Victoriei, in prima miercuri a fiecarei luni, publicul intra gratuit, iar acest lucru face ca ziua sa semene cu una de duminica, iar numarul de vizitatori sa se tripleze si sa ajunga la 300 (de la 100, in mod obisnuit).

Dupa ora pranzului, usile de metal si sticla ale Palatului Regal din Capitala, construit in urma cu mai bine de 80 de ani, se deschid timid, iar vizitatorii umplu garderobele de la parter si urca spre galeriile de arta, catre cele 70.000 de exponate.

In camerele de la etaj, unde arhitectura a ramas aceeasi din timpul regelui Carol I, Galeria de Arta Europeana prezinta o parte din colectia sa, de la arta italiana a lui Luca Giordano la cea franceza a lui Claude Monet si Auguste Rodin. In fata tablourilor si a sculpturilor de peste 150 de ani, tineri si pensionari se posteaza si le admira, fiecare, in felul lui. Unii incearca sa inteleaga ce a vrut sa spuna autorul, altii analizeaza subiectele operelor, iar unii admira rama tabloului masiv intitulat "Aman in fata Esterei", in care Rembrandt reda un episod cheie din istoria evreilor.

60% dintre vizitatori vin gratuit

Anut trecut, pragul celui mai mare muzeu din Romania a fost trecut de circa 130.000 de vizitatori, dintre care 60% au intrat gratuit, venind in zilele unde nu se taxeaza bilete sau facand parte din delegatii. Numarul turistilor straini nu este cunoscut, pentru ca muzeul nu colecteaza aceste date, dar, in ziua de miercuri, la fiecare etaj al palatului auzeai vorbindu-se o limba straina. In sala de arta franceza din secolele XVIII – XIX, Bakir, un turist turc, fotografiaza inspirat de aspectul simetric al incaperii, cu podele stralucitoare din marmura si coloane verzi.

Citeste si: Palatul Cotroceni - Cum arata locul de unde este condusa Romania

Cel de-al doilea corp al cladirii gazduieste la parter doua expozitii temporare, una dedicata pictorului Corneliu Baba si una intitulata "Lemn, aur, lumina. # Maitec", in care doua generatii de artisti din aceeasi familie, Sultana si Ovidiu si Dana si Stephane, expun in trei limbaje plastice diferite: pictura, sculptura si fotografie, ceea ce ii indeamna pe oameni sa faca poze si selfie-uri.

Etajul dedicat artei vechi romanesti este pustiu. In afara de personalul de la paza si securitate, care se apropie timid de tine si te roaga sa iti porti geanta pe diagonala pieptului, mai sunt doar cativa rataciti. Aproape de un iconostas, citind scrisul marunt al explicatiilor, este o rezidenta la medicina, care azi a avut o zi mai scurta la spital si a decis sa vada muzeul dupa opt ani de locuit in Capitala.

Ultimul etaj al muzeului expune arta romaneasca moderna si este o ocazie buna pentru o mama sa isi invete fiica nu doar despre artistii romani, pictori celebri ca Tonitza sau sculptori ca Brancusi, ci si despre istorie. "Aceasta este o pictura importanta. Stii de ce? Pentru ca prezinta miscarea revolutionara de la 1848 din Tara Romaneasca", spune mama aratand spre tabloul "Romania Revolutionara", pictat de Rosenthal.

Recomandare: Povestea singurului muzeul al parfumului din Romania

Sursa foto: Facebook MNaR

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Anca Olteanu
Sunt redactor coordonator al publicației Retail.ro, parte din InternetCorp. Înainte am lucrat la site-urile Ziare.com și Wall-street.ro și la agenția de presă Mediafax, unde am fost reporter al departamentului Economic. Am absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Social »



Setari Cookie-uri