Compania aeriana romaneasca de linie Carpatair a intrat in insolventa pe 23 ianuarie 2014, potrivit Tribunalului Timis. Principalul motiv al intrarii companiei in insolventa este litigiul existent cu Aeroportul Timisoara.
"Carpatair S.A. a solicitat si obtinut in 23 ianuarie 2014 protectia legii insolventei cu intentia de a urma un proces de reorganizare judiciara. Cauzele unei astfel de decizii sunt legate in principal de existenta unor litigii impotriva Aeroportului Timisoara avand ca obiect activitati anticoncurentiale investigate in prezent de Comisia Europeana dar si de instantele si autoritatile nationale, daunele estimate depasind 30 milioane euro”, au declarat reprezentantii Carpatair.
Anul trecut, directorul Aroportului din Timisoara, Daniel Idolu, a spus ca societatea Carpatair are datorii de 3,3 milioane de lei si 1,9 milioane de euro catre institutie, in timp ce oficialii Carpatair spun ca au contestat in instanta sumele, pe motiv ca "au fost facturate abuziv pentru a favoriza Wizz Air".
In 2011, compania Carpatair a acuzat conducerea aeroportului Timisoara ca acorda ajutor de stat companiei Wizz Air, principalul competitor pe piata timisoreana, prin practicarea unor discounturi prea mari. Acuzatiile s-au transformat intr-o serie de procese, atat intre Carpatair si Wizz Air, cat si intre Carpatair si Aeroportul International Timisoara (AIT).
Citeste si:
In 2008, Wizz Air platea pentru fiecare pasager Aeroportului din Timisoara aproximativ zece euro, in timp ce Carpatair avea un tarif pe pasager de 4,3 euro. In 2009, Wizz Air platea 11,18 euro pe pasager, in timp ce Carpatair 3,79 euro. In 2010, Wizz Air a inceput sa beneficieze de discounturi, ajungand sa plateasca 5,87 de euro pe pasager, in timp ce Carpatair platea 3,65 euro. Incepand din 2011, tarifele pentru cele doua companii au inceput sa fie similare, cu un mic avans pentru Wizz Air, ajungandu-se ca in 2012 Carpatair sa plateasca 5,09 euro pe pasager, in timp ce Wizz Air achita 5,80 de euro.
Oficialii companiei Carpatair au afirmat ca prejudiciul adus de Aeroportul International Timisoara prin "masurile discriminatorii" practicate in perioada 2008-2012 depaseste 10,5 milioane de euro.
Directorul Aroportului din Timisoara a spus ca problemele Carpatair nu au fost provocate de venirea Wizz Air la Timisoara, ci de renuntarea de catre companie, din motive care lui nu ii sunt cunoscute, la mai multe destinatii.
Citeste si:
Carpatair a decis suspendarea din 18 ianuarie a curselor de pe Aeroportul International "Traian Vuia" din Timisoara pana in luna martie. Compania Carpatair opereaza de pe Aeroportul Timisoara aeronave catre Cernauti, Bergamo, Roma si Stuttgart.
Anul trecut, actionarii elvetieni ai Carpatair au anuntat ca vor investi in companie prin majorarea capitalului social cu 5 milioane de euro, in vederea finantarii programului de restructurare si modernizare a flotei. „Decizia actionarilor Carpatair privind aceasta infuzie de capital a fost conditionata de reducerea numarului de zboruri de pe Aeroportul International Timisoara in favoarea aeroporturilor care respecta si incurajeaza libera concurenta” a declarat Nicolae Petrov, presedinte & CEO Carpatair.
Operatorul aerian de linie Carpatair a fost infiintat in 1999 si are sediul central la Timisoara. Compania are capital majoritar elvetian. Pierderile Carpatair intre 2008 si 2011 au depasit 24 de milioane de euro. Compania avea anul trecut 400 angajati si 13 avioane, operand catre 28 de destinatii.
Citeste si:
HUB-ul Carpatair din Timisoara:
- 50 milioane euro investitie elvetiana in Linie Aeriana, Fabrica Reparatii Aeronave, Scoala de Piloti;
- Peste 380 zboruri saptamanale pe Aeroportul Timisoara catre 34 de destinatii;
- Peste 500.000 de pasageri transportati anual pe Aeroportul Timisoara;
- Asigurarea a peste 50% din veniturile Aeroportului Timisoara (3.5 milioane euro anual);
- Peste 500 locuri de munca asigurate la Carpatair si alte circa 300 la unitatile si societatile care asigurau serviciile conexe: Aeroport, Politia de Frontiera, Serviciul de Securitate, Vama, Catering, etc;
- Asigurarea a circa 4.5 milioane euro venituri salariale anuale care au stimulat consumul de servicii si de bunuri pe piata locala;
- Asigurarea a circa 3.75 milioane euro contributii anuale la bugetul de stat prin impozitele pe venit, CAS, Somaj, Sanatate, etc.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
