Cum arată cu adevărat Paștele în Bucovina: Biserica, Balul Gospodarilor și ouăle încondeiate

Paștele în Bucovina nu mai este de mult doar un loc în care să îți petreci sărbătorile, acesta s-a transformat într-un brand de sine stătător. În primul rând, ceea ce trebuie să știi dacă vrei să mergi de Paște acolo este că bucovinenii nu se joacă când vine vorba de tradiții, dar nici când pasca și alcoolul sunt puse în joc. Mai jos veți vedea cum arată cu adevărat Paștele în Bucovina și ce trebuie să faci dacă vrei să te simți de-al locului.

M-am născut în Bucovina, așa că am avut ocazia să petrec aproape toate sărbătorile de Paște în această zonă. Primul lucru pe care trebuie să îl ai în vedere atunci când ajungi aici în acest loc: nu le spune bucovinenilor că sunt moldoveni! Cu toate că izvoarele istorice nu ar putea confirma 100% că Bucovina nu a făcut parte din Moldova, oamenii din zonă sunt destul de ofensați de acest lucru. Conform datelor Britannica, Bucovina și-a dobândit propriul nume și propria identitate abia în 1774, când a fost cedată Austriei de către turci, care controlau atunci Moldova.

După ce ai aflat ce să nu le spui bucovinenilor, trebuie să ai în vedere că majoritatea oamenilor din zonă țin la două lucruri: la alcool și la tradiții. În ceea ce privește tradițiile, în această zonă majoritatea oamenilor merg la biserică, și nu doar de Paște. Un alt lucru interesant pe care o să-l observi dacă te plimbi prin satele din Bucovina este că, în noaptea de Înviere, toți sătenii lasă luminile aprinse în casă „pentru a-l primi cu lumină pe Isus”, un ritual controversat ținând cont că trecem printr-o criză energetică.

Citeste si:

Paștele în Bucovina: Niciun sat fără pensiune

În zona în care m-am născut aproape orice familie cu o casă mai mare și-a făcut pensiune din ea. În acest mod este destul de ușor să găsești o cazare în zonă: prețurile încep de la 120 de lei, până la aproximativ 400 de lei pe noapte, pentru o cameră. Dacă vrei să petreci cu întreaga familie, există opțiuni prin care poți închiria o cabană întreagă.

Fiindcă inflația și modificările Codului Fiscal au lovit puternic în sectorul HoReCa, am vorbit cu Veronica Baciu, fiica fondatorului Casei Baciu, despre cum și-au schimbat turiștii comportamentul perioada aceasta. Conform Veronicăi, lucrul care influențează cel mai mult numărul de turiști nu este neapărat inflația, ci mai degrabă starea vremii.

„Noi observăm scăderi ale numărului de turiști doar atunci când vremea nu ține cu noi. Acest lucru este mai pregnant pe timpul iernii, fiindcă lumea vine în Bucovina să vadă zăpada. De Paște avem deja toate locurile rezervate. Turiștii aleg Bucovina fiindcă aici tradițiile sunt respectate cu sfințenie. În ziua de Paște toată lumea merge la biserică îmbrăcată în port tradițional, nu vezi acest lucru peste tot”, a declarat Veronica Baciu.

Citeste si:

Un sejur de Paște la casa Baciu, care include patru nopți de cazare și o „masă îmbelșugată”, costă aproximativ 2.000 de euro pentru două persoane.

Sursă foto: Casa Baciu

Încondeierea ouălor sau „graffitiurile” tradiționale de pe omleta noastră

Elementul care nu lipsește de pe masa bucovinenilor în perioada de Paște este oul încondeiat. Fiind o zonă atât de renumită pentru acest lucru, există chiar și un muzeu destinat pentru admirarea ouălor încondeiate. Muzeul Oului din Vama este cel mai mare de acest gen din România, fiind expuse 3.500 de ouă de diverse dimensiuni, lucrate în tehnici şi stiluri diferite, provin din 82 de ţări de pe toate cele 5 continente.

Dacă mergi prin orice sat din Bucovina, probabilitatea ca la o casă din șase să găsești o doamnă care face ouă încondeiate este destul de mare. Există două tehnici principale prin care se realizează încondeierea ouălor, cu ajutorul penițelor și tușului, sau prin ceara topită.

Citeste si:

Dacă sărbătorile pascale te-au prins în București, poți căuta o parte din Bucovina la Târgul de Paște al Capitalei, din Parcul Herăstrău. Te vei putea întoarce acasă cu: ouă încondeiate, icoane pictate, obiecte din piele, ceramică, sticlă și lemn, decorațiuni pentru masa de Paște, cozonaci, prăjituri de casă, pască, produse apicole.

Ouă realizate de mama autorului.

Cea mai bună petrecere din Bucovina este Balul Gospodarilor

Balul Gospodarilor este locul în care bucovinenii nu se pot supăra dacă li se spun moldoveni, datorită cantităților de alcool care se consumă la acest tip eveniment. Aceasta este o petrecere în care dress-code-ul obligatoriul este portul tradițional. Un alt lucru pe care trebuie să-l știi înainte să ajungi la o asemenea petrecere este că majoritatea oamenilor știu să danseze pe muzica tradițională din zonă.

Citeste si:

Dansurile tradiționale sunt o materie opțională în școlile din satele Bucovinei. Dacă vrei să vezi cum poți să te pregătești pentru o noapte de party altfel, pe pagina de Facebook al Balului Gospodarilor de la Fundu Moldovei poți vedea tehnica de dans.

Dacă ești turist este destul de ușor să rogi gazda la care stai să îți împrumute piese din portul tradițional. Acestea sunt ușor incomode, așa că dacă ai mâncat prea multe sarmale este destul de posibl să te strângă catrința și ițarii, două piese vestimentare din zonă.

Sursă: Facebook Balul Gospodarilor

Mănăstirile din România: Bune de văzut chiar dacă nu ești religios

Copilărind în Bucovina, pot spune că nu am întâlnit persoane mai religioase decât în zona în care m-am născut. Toate excursiile de la școală trebuiau să puncteze și vizitarea unei mănăstiri. Din păcate, această exacerbare a religiei a adus o pată de intoleranță față de comunitatea LGBT, acest lucru reiese din faptul că, în județul Suceava s-a înregistrat cea mai mare prezență la referendumul pentru redefinirea familiei.

Citeste si:

În pofida acestor lucruri, chiar dacă crezi sau nu în divinitate, arhitectura mănăstirilor din Bucovina merită văzută. Cele mai bine conservate sunt mănăstirile din Humor, Moldovița, Patrăuți, Probota, Suceava, Sucevița și Voroneț, fiind incluse pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1993.

Pereții lor exteriori pictați sunt decorați cu fresce elaborate din secolele al XV-lea și al XVI-lea, care prezintă portrete de sfinți și profeți, scene din viața lui Isus, imagini cu îngeri și demoni, precum și cu raiul și iadul.