Ideea de freelancing în România e tentantă pentru tot mai mulți specialiști care s-au săturat să fie angajați. Iată ce trebuie să știi înainte să te apuci de freelancing.
Freelancingul ajunge să fie un vis împlinit pentru mulți români care nu mai vor să depindă de un șef și preferă să se organizeze singuri, mai ales că pot lucra de oriunde. Conceptul de freelancing vine la pachet cu o mai mare autonomie, dar și mai multe responsabilități de care trebuie să ții cont și de care trebuie să te ocupi singur.
Freelancing în România. Ce este și ce activități se prestează pentru munca de liber profesionist
Un freelancer sau un liber profesionist este o persoană care lucrează pe cont propriu și își dobândește veniturile din activități independente. De la venirea pandemiei, tot mai mulți români au ales să renunțe la ideea de a fi angajat într-o companie și au decis să-și deschidă un PFA sau un SRL, prin care să presteze servicii la nivel individual. Această tendință a venit și ca urmare a „marilor demisii” începute în 2021 și 2022, când o bună parte dintre angajați au renunțat la statutul de angajat. Venirea pandemiei a schimbat, așadar, piața muncii și a dat tonul unor transformări ireversibile care au lăsat mai mult loc de angajamente contractuale flexibile. În România, numărul de prestatori independenți de servicii a crescut treptat pentru ca în 2020, primul an de criză sanitară, țara noastră să numere peste 1,2 milioane de freelanceri.
În general, freelancerii prestează servicii în domenii de activitate precum copywriting, social media, relații publice, marketing, publicitate, diverse tipuri de creare de conținut, dar și IT și activități din sfera profesiilor liberale (contabili, avocați, consultanți fiscali, doctori etc.). Totodată și specialiștii care lucrează în educație, coaching și psihologie pot presta activități în regim de freelancing (traineri, coachi, psihologi).
Alte meserii/ocupații care pot fi prestate în sistem de freelancing:
- bucătar
- stilist
- frizer
- florist
- designer de modă
- creatori de bijuterii
Freelancing în România. Cum te organizezi dacă vrei să devii freelancing
Sursa foto: Unsplash
Dacă te-ai decis și să devii oficial freelancer și nu mai vrei să te întorci la viața de angajat, trebuie să-ți faci, înainte de toate, un plan, căci organizarea e sfântă. Dacă ești la început de drum în parcursul tău, e important să îți setezi obiective realiste referitor la tariful pe care îl vei pune la dispoziție și pe care îl vei primi în primele 3-6 luni, în așa fel încât să existe un raport echilibrat între munca depusă și remunerația primită. Totuși, trebuie să ai în vedere că orice nou început poate fi mai dificil și mai solicitant, motiv pentru care necesită mai multă muncă. Așadar, este necesar să ai și ceva bani puși deoparte pentru a te putea întreține în primele luni sau chiar în primul an, dacă e necesar, în funcție de cheltuielile pe care le ai în familie.
De asemenea, ai nevoie și de un plan B atunci când întâmpini o situație despre care freelanceri cu experiență s-au lovit deja și se lovesc în continuare și anume clienții neserioși care fie nu plătesc la timp, fie ajung să nu te mai plătească deloc.
În ceea ce privește modul în care te promovezi, LinkedIn-ul trebuie să fie mereu actualizat, iar în paralel poate ar fi bine să ai și un site în care să poți să-ți urci un portofoliu cu proiectele anterioare. Tot la vedere trebuie să fie și datele tale de contact (e-mail, telefon). Pe lângă prezența online, ideal ar fi să profiți și de oportunitățile de networking de la evenimente sau conferințe de profil.
Freelancing în România. Avantaje și dezavantaje când ești propriul șef
Avantajul muncii în regim de freelancing este că poți lucra de oriunde și că nu ești nevoit să te conformezi unui program deja stabilit de un angajator, așa cum se întâmplă când ești salariat. Totuși, trebuie să ai în vedere faptul că este necesar să respecți deadline-urile stabilite alături de clienții pentru care prestezi serviciile oferite, în așa fel încât aceștia să-și ducă la bun sfârșit proiectele. Însă, partea bună atunci când ești liber profesionist este că poți avea mai multe surse de venit și nu ai, practic, „toate ouăle în același coș”, dacă e să ne luăm după celebra expresie.
Totodată, atunci când faci tranziția către freelancing trebuie să ai în vedere și faptul că vei avea multe responsabilități care ies din zona de expertiză inițială. Practic, trebuie să știi să îți vinzi produsele sau serviciile pe care le oferi, dar și să ai cunoștințe de marketing, PR și personal branding. Situația este, așadar, diferită comparativ cu cea în care ești angajat și în care trebuie să te ocupi doar de „pătrățica” ta, pe care trebuie să o livrezi într-un anumit interval de timp.
Claudiu Jojatu, specialist în digital marketing și fondatorul comunității „Viața de freelancer” subliniază că este extrem de important ca atunci când ești freelancer să ai bune abilități de vânzări. Acesta spunea, într-un interviu anterior acordat Wall-Street.ro, că „dacă nu îți place să faci vânzări, înseamnă că nu îți place să să ai succes ca om care lucrează pe cont propriu”.
Ca freelancer, e bine să te înarmezi cu răbdare, clienții nu vor veni peste noapte, așa că va dura ceva timp până când îți vei stabili o rețea de colaboratori. Clienții pot fi companii din România, fie că ne referim la multinaționale, IMM-uri sau afaceri de familie, fie pot fi organizații din afara țării. Important de precizat aici este că indiferent de compania cu care colaborează, specialistul care lucrează în regim de freelancing este responsabil să își plătească contribuțiile, adică plata propriilor impozite, asigurările de sănătate, pensiile, precum și alte contribuții personale.
Un alt dezavantaj care pe mulți îi descurajează în a-și croi un drum către freelancing este impredictibilitatea la nivel financiar redată de câștigurile inegale. Practic, în unele luni poți câștiga mai bine, iar în alte luni poți avea mai puține proiecte, deci și mai mai puține câștiguri. Pentru că vei avea o formă juridică, taxele, însă, trebuie plătite indiferent de sumele încasate, deci e nevoie, așadar de un foarte bun management financiar. Indiferent de cât câștigi, important este să te recompensezi pe tine, să îți dai un salariu care să te motiveze în continuare să lucrezi în regim de freelancing.
Freelancing în România. Unde găsești joburi/ proiecte ca freelancer
Există mai multe platforme online care facilitează întâlnirea dintre clienți (cei care pun la dispoziție proiecte) și freelanceri, cei care furnizează serviciile. „Upwork”, „Freelance, ” 99designs”, „FreelancerIT” sau „Liber Profi” sunt doar câteva dintre platformele dedicate freelancerilor unde aceștia pot găsi colaborări și proiecte. Când ești angajat într-o companie, ierarhiile sunt foarte clar definite, managerii fiind, în general, cei care repartizează un proiect sau o sarcină. Când ești freelancer, situația arată diferit, dar este cât se poate de clară: tu trebuie să te ocupi de tot. Tu, ca specialist va trebui să îți cauți de lucru, adică să cauți proiecte și colaborări la care să lucrezi ulterior.
De ajutor mai sunt și grupurile de Facebook dedicate freelancerilor, dar și anunțurile postate pe platformele de recrutare, unde sunt și oportunități pentru cei care prestează muncă independentă.
În România, din ce în ce mai mulți specialiști fac tranziția către freelancing din dorința de a nu fi constrânși din punct de vedere financiar de angajatori, în domeniul în care activează. Așa se face că freelancingul a început să prindă tot mai multă tracțiune și la noi în țară, fiind un mod flexibil de lucru la care au apelat tot mai mulți români. Prestarea de activități independente a venit în acord cu preferința pentru astfel de medii de lucru flexibile, ce nu mai presupune o muncă tradițională, cu program clasic și riguros, de la 9 la 17 sau de la 9 la 18. Mai mult, poți alege să te implici doar în proiectele care ți se par atractive, fără să ai un șef căruia să îi dai socoteală. Important este să știi să te prezinți, să lucrezi cu simț de răspundere și să respecți termenele limită.
Comparativ cu anii anteriori, numărul angajaţilor temporari (freelancing, consultanţi) a crescut cu 50%. În 2023, 46% dintre companii au avut astfel de colaborări pentru servicii precum IT şi tehnologie, financiare, de aprovizionare şi de operaţiuni clienţi, arată datele unui raport al Asociaţiei Business Service Leaders (ABSL), realizat împreună cu compania de consultanţă PwC.
