In primii trei ani dupa aderare, se estimeaza ca un sfert din IMM-urile din Romania vor disparea.Vor cadea prada concurentei de pe piata unica europeana agentii economici care activeaza in special in industria prelucratoare si in servicii. Iar IMM-urile din Moldova vor avea cel mai mult de suferit.

Presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, spune ca intrarea in UE prezinta mari oportunitati, dar si mari pericole. „Daca ne uitam la experienta Greciei, Spaniei sau a Portugaliei, tari cu un nivel de dezvoltare mai scazut in UE, observam ca in primii trei ani au disparut intre 15 si 30% dintre IMM-uri. Tinind cont de antecedentul istoric este foarte probabil ca in Romania sa avem 20-25% dintre IMM-uri care nu vor rezista concurentei“, a afirmat ieri Nicolescu in cadrul seminarului „Anul IMM-urilor“, organizat de Fin Media.

Riscuri mari in industria prelucratoare

Cele mai multe disparitii se vor consemna, potrivit presedintelui CNIPMMR, in ramurile in care investitiile sint mai mari si in care cunostintele de marketing si management profesionist sint mai pretentioase. „Am impresia ca disparitiile vor fi in principal din industria prelucratoare, precum si din zona serviciilor deoarece, incepind chiar din acest an, se simte o puternica ofensiva a firmelor de consultanta din strainatate si a lanturilor comerciale mari pentru a-si multiplica sucursalele si filialele aici“, a mai declarat Nicolescu.

Traian Caramanian, consilier al presedintelui Agentiei Nationale pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (ANIMMC), Eugen Ovidiu Chirovici, intareste spusele lui Nicolescu, in sensul ca zonele cele mai afectate de concurenta europeana vor fi cele care au un grad mare de tehnicitate. „Societatile comerciale care au ca obiect de activitate comertul, in proportie de 60% din totalul IMM-urilor, vor trece mai usor peste momentul aderarii“, a spus acesta. Din punct de vedere geografic, agentii economici din categoria intreprinderilor mici si mijlocii din regiunea Moldovei vor avea de suferit din lipsa de competitivitate. La polul opus, afirma Caramanian, se situeaza firmele din vestul tarii. „Cred ca IMM-urile din vestul tarii vor rezista pentru ca aici a patruns mai usor capitalul strain“, a opinat Caramanian.

Exportatori napastuiti

IMM-urile cu activitate de export sint si mai napastuite. Dupa cum se stie, aprecierea in ultimele luni a monedei nationale le-a diminuat serios veniturile, iar multe dintre ele risca sa isi inchida portile. Ovidiu Nicolescu a declarat ca exportatorii care au o rata a profitului sub 21% (cit a fost aprecierea maxima a leului fata de moneda unica europeana) sint acum in pierdere. „Iar daca nu gasesc alte solutii - adauga Nicolescu -, aceste firme intra in faliment.“ Deunazi, presedintele Asociatiei Nationale a Importatorilor si Exportatorilor, Mihai Ionescu, a afirmat ca rata medie a profitului exportatorilor este de 10%, adica sub nivelul critic la care facea referire Nicolescu.

Pentru a se pune la adapost de riscul valutar, exportatorii pot apela la operatiunea de hedging. Sa presupunem ca in luna mai un exportator are de incasat 100.000 de euro. Ca sa nu aiba surpriza ca peste trei luni euro sa fie cotat cu 33.000 lei, adica aproximativ cu 4.000 de lei mai jos decit cursul de azi, exportatorul poate bloca, prin hedging, pretul euro din luna mai si sa se protejeze impotriva unei eventuale deprecieri a monedei unice europene fata de cea autohtona.

Solutii putin intelese

Operatiunea de hedging a fost lansata la un moment dat la Bursa Romana de Marfuri, dar nu a prins viata. „Ca sa faci hedging - spune Ovidiu Nicolescu -, trebuie sa existe sute de importatori si sute de exportatori care sa se implice. Pentru ca hedgingul ce inseamna? Sa echilibrezi riscurile din import si din export. Nici o bursa din lume nu vine sa dea bani din buzunar. Daca hedgingul se repune in prim-plan pina va deveni operational va necesita luni buni de zile. E un sistem care se construieste in timp si implica mari sacrificii. Probabil va fi nevoie, la inceput, si de o anumita implicare de asistenta financiara“.

Vicepremierul George Copos pregateste un proiect de popularizare in rindul IMM-urilor a acestei operatiuni, precum si a instrumentelor financiare derivate (futures, factoring, forward) care au ca scop punerea la adapost a agentilor economici de riscul valutar. Intreprinderea oficialului guvernamental este destul de grea intrucit notiunile respective nu sint usor de asimilat de investitorii marunti. Ca sa nu mai vorbim ca respectivele instrumente financiare exista de mai mult timp pe piata, iar frecventa de folosire a lor este redusa.

Sprijin cu bani putini

In cadrul seminarului organizat de Fin Media s-au prezentat si alte probleme cu care se confrunta IMM-urile autohtone. Presedintele CNIPMMR a afirmat ca birocratia domina eficienta si functionalitatea si ca, desi banii alocati IMM-urilor sint putini, nici aceia nu sint cheltuiti. De putinatatea banilor s-a plins si Traian Caramanian. In ciuda faptului ca ANIMMC are prevazuta prin lege o cota de 0,2% din PIB, ceea ce ar insemna 4.600 miliarde de lei, agentiei i-au fost alocate doar 1.036 miliarde de lei. Pentru acest an, spune Caramanian, institutia pe care o reprezinta are pregatite 21 de programe de sprijinire a IMM-rilor, iar cel mai important este acela prin care un agent economic poate sa beneficieze pentru retehnologizare 50.000 euro.