UE vrea sa manance sanatos

Presedintele Traian Basescu a inclus agricultura ecologica printre domeniile care pot contribui la revitalizarea exporturilor rom�nesti. Desi �n prezent nu se poate lauda cu cifre importante �n balanta de exporturi, sectorul produselor ecologice poate cunoaste un reviriment important �ncep�nd cu finele acestui an, dupa ce Comisia Europeana va aproba patru noi masuri cuprinse �n programul SAPARD. Din acel moment, fermierii rom�ni care
pariaza pe agricultura ecologica vor fi sustinuti prin finantari nerambursabile de la bugetul UE, care au ca scop acoperirea pierderilor de productivitate generate de lipsa �ngrasamintelor chimice.

Chiar daca exporturile de produse ecologice pot fi considerate nesemnificative, Rom�nia are suficiente argumente pentru a se constitui �ntr-o poveste de succes pe piata europeana de resort. Unul dintre acestea este lipsa folosirii intensive a �ngrasamintelor, at�t �nainte de 1950, c�t si �n perioada comunista, �n conditiile �n care tarile dezvoltate au recurs masiv la acest tip de �ajutoare� de productivitate. Mediul pare favorabil: clasa mijlocie din UE este �n plina crestere, iar consumul de produse ecologice a devenit mai mult dec�t o moda, ajutat si de o campanie masiva de presa �ndreptata �mpotriva alimentelor �ncarcate de E-uri. Canadienii au ajuns sa v�nda chiar si �oua de gaini crescute �n libertate�, adica fara vreo interventie semnificativa a omului. De altfel sunt si cele mai scumpe produse de acest tip. P�na �n prezent, produsele ecologice rom�nesti beneficiau doar de o subventie din partea statului. Revirimentul agriculturii ecologice ar putea fi marcat de ajutoarele acordate de UE prin programul SAPARD. Oficialii Ministerului Agriculturii asteapta acreditarea a patru noi masuri din cadrul SAPARD, care vor pune la dispozitia Rom�niei 200 de milioane de euro. Dintre acestea, 39 de milioane sunt destinati promovarii �Metodelor agricole de productie destinate sa protejeze mediul si sa mentina peisajul rural�. Aici intra si agricultura ecologica. Procesul de acreditare a Masurii 3.3 este �n stadiu avansat, astept�ndu-se auditul Comisiei Europene si, �n final, decizia de acreditare, care nu poate surveni mai t�rziu de sfarsitul acestui an.

Fara cofinantare

Fondurile pe care Rom�nia spera sa le primeasca din partea UE �n acest domeniu sunt defalcate pe trei destinatii. Conservarea solului si protectia �mpotriva eroziunii vor beneficia de o finantare de 15,609 milioane euro, iar Conservarea biodiversitatii prin practici agricole traditionale � de 7,804 milioane euro. Agricultura ecologica, inclusa �n cadrul Masurii 3.3, va beneficia de o finantare publica (guvern plus UE) �n valoare de 15,609 milioane euro. Fermierii care produc alimente ecologice nu au nevoie de cofinantare. Proiectele din cadrul acestei masuri vor fi finantate prin prime compensatorii anuale, astfel �nc�t ajutorul public acordat va acoperi �n totalitate cheltuielile considerate eligibile. Fermierii vor primi sprijin doar pentru costurile suplimentare sau pierderile asociate actiunilor de agro-mediu care implica activitatile standardelor verificabile ale �Bunei Practici Agricole�. Primele compensatorii anuale vor fi acordate fermierilor care depun cerere de plata si o declaratie scrisa ca respecta conditiile din contract. Primele compensatorii vor fi diferite �n fiecare an, �n mod automat, �n functie de variatia costurilor din Rom�nia. Prima compensatorie oferita fermierilor se plateste anual si este calculata pe baza costurilor nete crescute datorate respectarii cerintelor submasurii de agro-mediu adoptata (costuri totale suplimentare - economii) si a pierderilor de venit estimate. Platile vor fi calculate ca o rata fixa exprimata �n euro si vor fi efectuate �n lei, cuantumul sumei acordate fiind �n functie de rata de schimb �n fiecare an, pe durata celor cinci ani.

Sprijin selectiv

Pentru �nceput, av�nd �n vedere ca programul se afla �ntr-o faza-pilot, sprijinul va fi acordat doar pentru culturile considerate de importanta economica si cu un bun potential de piata. �n prima etapa vor fi finantate activitatile ecologice de plantare a legumelor, fructelor, plantelor aromatice si medicinale, precum si culturile furajere (orz furajer). De finantari europene vor beneficia, �n cadrul acestei componente a programului SAPARD, si pasunile naturale. Sunt considerate cheltuieli eligibile conversia la metode ecologice de productie agricola si mentinerea metodelor de productie ecologica existente. Pot primi finantare nerambursabila producatori individuali, asociatii agricole familiale cu statut juridic, asociatii agricole si grupuri de producatori cu personalitate juridica, precum si societati comerciale agricole cu capital privat egal sau peste 75%.

Expansiune rapida �n UE

Agricultura ecologica, �n viziunea UE, este un sistem de management al productiei agricole care favorizeaza resursele re�nnoibile si reciclarea si nu dauneaza mediului. Agricultura organica evita folosirea pesticidelor, ierbicidelor, fertilizatorilor sintetici si a practicilor de manipulare genetica. �n ceea ce priveste cresterea animalelor, se evita folosirea profilactica a antibioticelor si a hormonilor de crestere si se pune accentul pe bunastarea animalelor si pe asigurarea unei hrane cu produse naturale. Agricultura ecologica a cunoscut o expansiune rapida �n UE �n ultimul deceniu, dar ram�ne deocamdata cu o pondere redusa �n totalul suprafetelor cultivate din UE: sub 4% la nivelul anului 2002. Aceste suprafete au cunoscut �nsa o rata de crestere de 21% pe an �n perioada 1998-2002. Nivelul maxim este atins �n Austria, unde suprafetele cultivate �n regim ecologic depasesc 10% din total. Germania si-a fixat ca obiectiv cultivarea a 20% din totalul suprafetei agricole prin metode ecologice p�na �n 2010. Subventiile acordate de UE pentru compensarea pierderilor de productivitate ale agriculturii ecologice (concretizate �n recolte mai mici) sunt compensate at�t prin plati directe, c�t si prin sprijinirea procesului investitional. De asemenea, se acorda ajutoare de formare si pregatire profesionala sau plati compensatorii. La reforma PAC s-a stabilit ca se poate acorda un sprijin financiar pentru fermierii care, timp de cel putin cinci ani, au practicat metode agro-ecologice, �n limita a 600 euro/ha pentru recoltele anuale, 900 euro/ha pentru recolte perene, si 450 euro/ha pentru alte recolte.

Ne grabim �ncet

La nivelul anului 2002, Rom�nia avea doar 0,2% din suprafetele agricole cultivate prin metode ale agriculturii organice, din care 43.000 ha cultivate prin agricultura organica, 20.000 ha pasuni, 12.000 ha culturi de gr�u, 10.000 ha culturi de oleaginoase, 800 ha legume, 200 ha fructe si 500 ha de alte culturi. Cele mai noi statistici indica �n prezent circa 260 de ferme adaptate la normativele ecologice europene, �n conditiile �n care suprafata totala cultivata a ajuns la 74 de mii de hectare.