Miliardul de euro suplimentar promis de Guvern sindicatelor din Invatamant este unul virtual, fiind conditionat de realizarea unor proiecte. In plus, Executivul nu precizeaza care va fi sursa din care vor fi platite aceste sume. „Nu banii sunt problema, ci proiectele. Si la ultima rectificare am avut bani. Nu mai dorim sa luam bani din imprumuturi externe, sa-i tinem in banci, sa platim si comisioane pentru ca ei nu pot fi cheltuiti din lipsa de proiecte“, a declarat ieri vicepremierul Gheorghe Pogea pentru „Averea“.

Acesti bani vor fi alocati numai daca se prezinta proiecte. Respectiva suma nu va fi cuprinsa in bugetul care se va discuta in aceasta saptamana in plenul reunit al celor doua Camere ale Parlamentului. „Sa cheltuiasca ei pana in mai cele 4,9 miliarde de lei prevazute la capitolul investitii pentru Invatamant si vor primi si alti bani. Romania nu are o problema de finantare“, sustine optimist Pogea. Ca posibile surse, vicepremierul a amintit banii obtinuti din privatizare, obligatiuni, dar si imprumuturile externe. Majorarea cheltuielilor guvernamentale cu 1,1% din PIB va avea insa efecte considerabile asupra inflatiei si deficitului bugetar, cred analistii. „Nu stiu de unde sunt banii. Ori au taiat din alta parte, ori au in vedere cresterea deficitului bugetar. Orice majorare a cheltuielilor guvernamentale va avea un efect inflationist. Nu numai majorarile salariale au un astfel de efect“, crede Florin Citu, director la BAC Investment Bank.

„Trebuie sa investim in proiecte care sa aduca o crestere economica sustenabila“, explica Pogea preferinta Guvernului de a majora bugetul Educatiei numai pentru investitii, nu si pentru salarii. „Important este cum se vor cheltui acesti bani. Cumpararea de calculatoare nu duce la crestere economica. Poti sa cumperi 30 de calculatoare pentru o scoala cu 10 copii care nu au nici un chef sa invete“, afirma Citu.

In momentul in care a promis suplimentarea bugetului pentru Educatie pentru a-i multumi pe sindicalistii aflati in greva, s-ar putea ca Guverul sa se fi bazat si pe incapacitatea acestora de a face proiecte si de a cheltui bani. „Cine trebuie sa faca aceste proiecte? Profesorii, sindicatele?“, se intreaba retoric Gabriel Biris, consilier fiscal la Salans. „E clar ca Guvernul poate finanta asemenea proiecte. Banii acestia insa vor crea deficit. Singura posibilitate ca aceste sume sa nu creeze deficit este ca ele sa fie alocate din fonduri externe nerambursabile“, crede Biris.

Sansele ca potentiala majorare a bugetului Educatiei pana la 5% din PIB, insa numai pentru investitii, sa ii multumeasca pe sindicalisti sunt destul de reduse. Acestia solicita o crestere salariala considerabila. In schimb, oferta ultimativa a Guvernului, care a recunoscut, prin vocea premierului Calin Popescu Tariceanu, ca nu are un plan B, vizeza o majorare salariala cu 5% in ianuarie, dublata de o alta cu 3% in septembrie. In total, in ultimele luni ale anului 2006, profesorii vor primi o majorare de 8,15% fata de salariul din acest an. Cum inflatia s-ar putea situa cu 2 procente peste tinta anuntata de Guvern, de 5,5%, aceasta majorare va depasi doar cu cel mult un procent cresterea de preturi. Principala motivatie a Guvernului in incercarea de a nu majora salariile este reprezentata de teama ca orice suma de bani alocata suplimentar va duce la cresterea consumului, in principal din import, crestere care ar dezechilibra si mai mult balanta comerciala.

Citeste si:

Partidul vicepremierului Pogea, PD, a gasit deja solutia majorarii bugetului Educatiei: alocarea unui „procent consistent“ din suma obtinuta din vanzarea Bancii Comerciale Romane investitiilor pentru infrastructura in Educatie. Liderul partidului, Emil Boc, nu a putut preciza despre ce procent este vorba, spunand ca acest lucru urmeaza a fi stabilit in functie de pretul de vanzare al BCR. El a mentionat insa ca in sedinta BPN al PD au fost avansate variante care merg de la 10% la 50% din pretul de vanzare al bancii.

Boc a sustinut ca in PD nu s-a discutat despre varianta infiintarii unei companii de investitii pentru utilizarea banilor obtinuti din vanzarea CEC si a BCR. El a adaugat insa ca aceste fonduri ar trebui utilizate in domeniul infrastructurii, in special a celei din Educatie. Este putin probabil ca premierul Tariceanu sa agreeze o asemenea propunere, pentru ca el avea alte planuri cu sumele obtinute din privatizare. Tariceanu prefera ca aceste fonduri sa se duca exclusiv catre infrastructura. Si cand s-a referit la infrastructura, premierul viza marile proiecte precum Coridorul IV paneuropean si canalizarea zonelor rurale, nu la constructia si reparatia de scoli.

Scheele: Romania are nevoie de un buget de 35% din PIB

Romania are nevoie de un buget mai mare, de aproape 35% din PIB, a afirmat ieri seful Delegatiei Comisiei Europene in Romania, Jonathan Scheele. Referindu-se la criticile aduse politicii fiscale de Fondul Monetar International, Schele a declarat ca FMI are aceleasi preocupari ca si Comisia Europeana referitoare la economia Romaniei, insa elementele din cadrul acordului cu Fondul sunt mai specifice. „Raspunsul Fondului este altceva decat comentariile noastre (ale CE - n. red.) despre economie. Noi suntem mult mai preocupati de viitor si, de exemplu, in ceea ce priveste nivelul bugetului in Romania, este clar ca Romania are nevoie de un buget national mai mare in acest moment. Suntem de acord si cu Fondul in acest sens. Romania are un buget de aproape 29% din PIB. In mod normal, are nevoie de un buget mai mare, de aproape 35%“, a spus Jonathan Scheele, motivand ca tara noastra are nevoie de mai multe investitii pentru dezvoltarea economica si, de aceea, are nevoie de mai multe cheltuieli publice in domeniul investitiilor. Totusi, oficialul european a refuzat sa se pronunte in legatura cu dorinta Guvernului roman de a obtine un deficit mai mare alocat investitiilor, mentionand ca „deficitul ideal depinde de compozitia bugetului si va depinde si de capacitatea Romaniei de a gasi fonduri, pentru ca rata de colectare in Romania este scazuta fata de rata de colectare din alte tari similare, precum Bulgaria sau Ungaria sau Polonia“.