Daca in urma cu un deceniu era relativ usor pentru un om de afaceri roman sa-si ascunda identitatea intr-un paradis fiscal, iar apoi, cu o infatisare noua, de investitor strain, sa cumpere in Romania o companie din portofoliul fostului Fond al Proprietatii de Stat, astazi modul in care acesta revine in tara s-a schimbat. Investitiile directe prin firme din paradisuri fiscale sunt mult mai usor acceptate de autoritati, la privatizarea societatilor de stat identitatile neclare fiind cercetate de organele de resort si respinse in majoritatea cazurilor. Poate de aceea Antilele Olandeze au ajuns pe o pozitie fruntasa in topul investitiilor straine directe, dupa volumul capitalului .

Situatia privatizarii din ultimii cinci ani a societatilor aflate in proprietatea statului arata ca numai firmele inregistrate in tari considerate paradisuri fiscale, cu o carte de vizita nepatata, care nu ridicau semne de intrebare au avut succes cand au batut la portile Agentiei de Valorificare a Activelor Statului (AVAS).

În perioada 2000-2005, AVAS a încheiat doar 13 contracte de privatizare cu investitori înregistrati în Antilele Olandeze, Cipru, Liechtenstein si Luxemburg, ceea ce reprezinta numai 0,138% din totalul contractelor de vânzare-cumparare de actiuni încheiate de Autoritate, au precizat, pentru SFin, surse din institutie. Cumparatorii care au achizitionat pachete de actiuni cu sume mai mari de 100.000 de dolari sunt BROADHURST INVESTMENTS LIMITED - Cipru, MITTAL STEEL HOLDINGS NV - Antilele Olandeze, DCI WALBRIDGE PARTNERS Ltd - Cipru si INTERNATIONAL RAILWAY SYSTEM SA - Luxemburg.

Primii trei investitori mentionati au încheiat tranzactii mai mari de 500.000 de dolari. BROADHURST INVESTMENTS LIMITED a achizitionat, pe 27 noiembrie 2003, un pachet de actiuni reprezentând 85,7% din capitalul social al SC ELMEC SA Sinaia, iar DCI WALBRIDGE PARTNERS Ltd a preluat controlul asupra societatii MEFIN SA Sinaia, pe 21 martie 2003, prin cumpararea unui pachet de actiuni reprezentând 72,177% din capitalul social detinut de AVAS. Pe de alta parte, MITTAL STEEL HOLDINGS NV a investit masiv in siderurgia romaneasca, cumparand, în 2003, 69,7680% din capitalul social al SC PETROTUB SA Roman, 80,9174% din capitalul social al SC SIDERURGICA SA Hunedoara si adjude-candu-si pachetul de actiuni reprezentând 70,76% din capitalul social al societatii comerciale TEPRO SA Iasi.

Firmele off-shore s-au insinuat in domenii strategice

Ce arata asta? Ca firmele off-shore si paravan n-au mai fost folosite pentru a da marile tunuri in portofoliul de companii aflate in proprietatea statului. In ultimii ani n-a mai fost posibil. S-au insinuat in zona privata a economiei, acolo unde prezenta lor nu era de natura sa creeze suspiciuni, amestecandu-se in masa companiilor care deruleaza afaceri mai mici sau mai mari. Asa au ajuns firme off-shore sa preia pachete semnificative sau chiar controlul unor companii private aflate uneori in domenii-cheie sau in industrii strategice. Poate si de aceea expansiunea firmelor off-shore a starnit ingrijorare chiar in inima Europei.

Cu ocazia unei intalniri a reprezentantilor Grupului celor Sapte a fost propusa intensificarea controlului exercitat asupra companiilor cu unitati inregistrate in paradisuri fiscale. „Scandalurile consecutive vor duce la slabirea pietelor financiare“, au mentionat atunci comisarii europeni, adaugand ca firmele din Uniunea Europeana vor fi obligate sa-si dezvaluie in intregime activitatile din zonele in care controlul este insuficient, printr-o verificare stricta, realizata de un grup de audit. „Trebuie intarit rolul controlului in cadrul centrelor off-shore“, au precizat acestia, in fata Parlamentului European.

Activitatea firmelor off-shore provoaca ingrijorare

In Romania, statisticile aratau, la sfarsitul anului trecut, ca peste 90% din operatiunile de spalare de bani si marile acte de evaziune au loc prin societatile infiintate de companii din paradisuri fiscale sau prin firme-paravan. Iata ce spune un raport al Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB): „Se constata importante transferuri externe in Cipru, Monaco, Luxemburg, Liechtenstein, Insulele Virgine, San Marino, Bahamas etc. Atrag atentia sumele mari transferate în Olanda (1.700 milioane euro).

În unele cazuri, aceste fonduri s-au întors în România sub forma unor împrumuturi externe private, acordate de firme straine societatilor comerciale care au produs banii murdari, iar acestea i-au investit în domenii economice profitabile. De remarcat ca sumele provin din Elvetia, Monaco, Luxemburg, Liechtenstein etc.“ Ciprul ramane vedeta de necontestat a celor care urmaresc sa transforme banii murdari in investitii onorabile.

Anul trecut, in atentia Oficiului s-au aflat 21 de dosare in care companii inregistrate in Cipru erau suspectate ca au „albit“ 28,703 milioane euro. Anul acesta, investitorii aflati in spatele firmelor cipriote au fost mai precauti, doar 14 dosare fiind in atentia ONPCSB, pentru suspiciunea de a incerca sa spele aproape 30 milioane euro. Printre jurisdictiile care au furnizat material de lucru Oficiului mai sunt Insulele Virgine, Panama, Seychelles, Belize, Liechtenstein, Luxemburg si Insula Barbatului, pentru sume de zeci de ori mai mici decat cele miscate din Insula Afroditei.

Atac la interesul national?

Efectele activitatilor unor firme-paravan, inregistrate in paradisuri fiscale, sunt evidentiate in raportul ONPCSB: „Dimensiunile acestui segment de crima organizata, prin efectele sale, deformeaza cursul reformelor economico-sociale, vizeaza fundamentele democratice ale statului, pericliteaza securitatea cetateanului si loveste în interesele nationale fundamentale.

Amploarea operatiunilor în numerar (cu angajarea unor sume de bani deosebit de mari), înfiintarea si functionarea firmelor-fantoma, prin încalcarea prevederilor legale, dificultatile existente în monitorizarea preocuparilor cetatenilor straini si cele referitoare la controlul acestor firme, inclusiv cele aparute în urmarirea fluxurilor financiare interne si internationale, vulnerabilitatile sistemului financiar-bancar, mentinerea pe plan international a paradisurilor fiscale etc. contribuie la facilitarea spalarii banilor, transferurile ilegale de valuta în afara tarii si încurajeaza contrabanda si marea evaziune fiscala“. Concluzia Raportului este cat se poate de dura: „Aceste afaceri ilegale afecteaza siguranta nationala a statului, prin subminarea economiei nationale“.