Nu mai putin de 7.000 de miliarde de lei vechi vor fi destinati anul acesta finantarii fermierilor. Banii sunt pusi la bataie de Ministerul Agriculturii, prin intermediul cunoscutului deja Program Fermierul.

Licitatia pentru desemnarea bancilor care vor acorda credite agricultorilor prin intermediul Programului Fermierul, va avea loc maine, 10 februarie, pana acum manifestandu-si interesul 17 institutii financiare. Astfel, caietul de sarcini a fost achizitionat de 13 banci, printre care BCR, CEC, Raiffeisen Bank, BRD si Banca Tiriac, trei agentii de microcreditare si Credit Coop Casa Centrala, institutie care are in subordine toate cooperativele de credit din Romania, ne-a declarat Aurica Stoica, consilier pe probleme economice al ministrului Agriculturii. Potrivit acestuia, vor fi selectate acele institutii care vor indeplini punctajul minim, iar banii vor fi distribuiti tocmai in functie de punctajul obtinut.

Utilitatea acestui program consta in faptul ca agricultorii vor beneficia de un lucru pe care bancile pana acum prea putin li-l ofereau: credite pe termen lung (10 ani), cu dobanda mica (5% pe an) si cu o perioada de gratie de pana la 5 ani. Banii vor putea fi folositi pentru cofinantarea creditelor Sapard si sunt prevazuti in acest sens 6.000 de miliarde de lei, restul de 1.000 de miliarde de lei fiind destinati investitiilor directe, cele neeligibile pe Sapard.

Programul Fermierul, destinat fermierilor mici

"Un fermier nu poate lua decat un singur credit, in limita sumelor stabilite pentru obiectul de investitie. Ideea programului este sa se dea cat mai multe credite", a declarat Aurica Stoica.

Prin Programul Fermierul se vor acorda credite pentru cofinantarea programului Sapard, doar pe masurile 1.1. Imbunatatirea marketingului si prelucrarii produselor agricole si piscicole, respectiv 3.1. Investitii in exploatatiile agricole. Potrivit consilierului, se vor acorda credite intre 150.000 si 250.000 de euro celor care doresc sa investeasca in unitati de procesare a carnii, laptelui, vinului, fructelor etc., in cadrul primei masuri, respectiv intre 30.000 si 150.000 de euro, pentru infiintarea de culturi de camp, sere, ferme de vaci, lapte, porci, pasari etc., in cadrul celei de-a doua masuri.

Aceasta inseamna urmatorul lucru: ca un fermier vrea sa isi infiinteze o livada de pomi, de exemplu, pentru care are nevoie de 300.000 de euro, sa zicem. Apeland la Sapard, va primi jumatate din aceasta suma, nerambursabil, restul fiind cofinantarea fermierului. Pentru ca nu are de unde sa ia acesti bani, Ministerul Agriculturii asigura cealalta parte, de 150.000 de euro. Tot ce trebuie sa aiba agricultorul este o bucata de pamant, in proprietate sau arenda, si un plan de afaceri.

"Ideea este sa infiintezi o ferma mica, cu caracter comercial. Acest program nu este destinat celor care au ferme mari, care au puterea financiara de a contracta un credit bancar", ne-a explicat Stoica.

Bancile, obligate sa dea credite garantate de fonduri

Citeste si:

Acesta a recunoscut ca lucrurile se desfasoara mai greu, intrucat "nu exista o compatibilitate intre sistemul bancar, mai avansat, si MAPDR. Se incearca sa se ajunga din urma, dar e greu sa ii pui la masa si sa discute aceeasi limba".

Pentru ca bancile erau reticente in a acorda credite agricultorilor, tocmai din cauza puterii financiare mici a fermierilor, Ministerul Agriculturii a mai creat un instrument in favoarea acestora: Legea 218/2005, privind preluarea riscului de fondurile de garantare.

"Garantiile sunt asigurate de cele doua fonduri de garantare, a Creditului Rural (FGCR) si cel pentru IMM-uri (FGCIMM). Fermierul nu trebuie sa garanteze cu nimic. Nu se cer garantii proprii. In lege se spune clar: creditele pot fi garantate de fondurile de garantare (vezi Legea 218/2005), cu garantiile proprii si chiar cu obiectul investitiei (OG 46/11.08.2005). Beneficiarul se duce la banca si spune ca vrea sa fie garantat de fondurile de garantare, intrucat exista o conventie incheiata de minister cu cele doua fonduri de garantare (FG), respectiv a FG cu banca. Ele se sindicalizeaza si garanteaza 100% creditul. Beneficiarul are obligatia sa asigure numai dobanda prin garantiile proprii. Doar daca cere bani din fondurile bancii trebuie sa prezinte garantii personale, dar nu si in conditiile Legii 231", a afirmat cat se poate de limpede Stoica.

"Am alimentat cele doua FG cu bani. Anul acesta am alocat FGCR suma de 350 de miliarde de lei, tocmai ca sa creez posibilitatea de a garanta de cinci ori valoarea creditului. La randul lor, in conditiile Legii 218, FG garanteaza creditul pentru un solicitant in proportie de 100%, fara a cere garantii din partea beneficiarului. Acest lucru trebuie afirmat expres, pentru ca daca nu se intampla asa e posibil ca lucrurile sa nu se fi inteles complet, mai ales in sucursalele bancii", a adaugat acesta.

33 de dosare aprobate

Programul Fermierul (PF) a debutat la sfarsitul anului trecut, cand Ministerul Agriculturii a alocat - pentru a se testa sistemul - circa 300 miliarde de lei. La licitatie au participat doar trei banci, castigatoarea fiind BCR, intrucat celelalte doua nu au indeplinit criteriile de eligibilitate.

De la demararea programului, in luna noiembrie 2005, la Directiile Agricole Judetene au fost depuse pana la data de 27 ianuarie nu mai putin de 5.851 de solicitari de finantare, ceea ce arata interesul oamenilor pentru finantare. Dintre acestea, Teodor Craciun, consilier al ministrului Agriculturii responsabil de PF, ne-a declarat ca 561 de proiecte erau in lucru si doar 33 de proiecte au primit scrisoare de confort din partea BCR, adica acordul bancii de a vira imprumutul.

"La noua licitatie, conditiile vor fi mult mai dure, iar interesul nostru este sa castige cat mai multe institutii financiare, pentru a se crea competitie.