Ultima majorare a deficitului bugetar si respectiv lipsa unui calendar precis al majorarii preturilor administrate si a accizelor au fost, anul acesta, subiectele unei dispute mocnite intre autoritati si Banca Centrala. Mai mult, efectele deciziilor guvernamentale asupra politicii BNR s-au rasfrant indirect si asupra mediului bancar, exemplu concret fiind recenta majorare a rezervei valutare minime la pasivele in lei. De altfel, in 2005, eforturile Bancii Centrale de a acoperi efectele inflationiste ale masurilor luate de autoritati au condus la reducerea drastica a ratei de crestere pentru creditele in valuta.
Politica salariala "relaxata"
In anul 2005, politica veniturilor s-a caracterizat printr-o conduita relaxata, contribuind la mentinerea excesului de cerere si, in consecinta, la temperarea procesului dezinflationist, precizeaza raportul BNR. Potrivit specialistilor Bancii Centrale, principalele elemente care au dus la crearea unor presiuni inflationiste din partea politicii salariale au fost majorarea cu 3,3 la suta in termeni reali a veniturilor disponibile ale populatiei si recalcularea pensiilor.
In ceea ce priveste salariul minim brut pe economie, cresterea a fost limitata la 10,7 la suta, insa negocierile derulate intre confederatiile sindicale si patronate au ridicat procentul la 17,9 la suta, cuantumul specificat in contractul colectiv de munca la nivel national fiind de 330 lei, mentioneaza Banca Centrala.
Preturile administrate au "deviat" inflatia
Alaturi de politica veniturilor, preturile administrate au avut o contributie majora in incetinirea ritmului dezinflatiei si in depasirea obiectivului de inflatie al bancii centrale. Insa, procesul de liberalizare a preturilor administrate a demarat in Romania relativ tarziu comparativ cu tarile central-europene si de la niveluri inferioare. Potrivit Bancii Centrale, tot ce se poate spera in aceasta materie este o esalonare predictibila si implementata conform calendarului stabilit, care sa permita o absorbtie graduala a ajustarilor de preturi administrate in politica generala de scadere a inflatiei fara a fi afectate anticipatiile inflationiste.
Isarescu: "Contam pe sprijinul altor componente ale mixului de piata"
Guvernatorul Mugur Isarescu a declarat ca se asteapta de la Guvern sa mentina o anumita restrictivitate in domeniul fiscal si salarial. Isarescu a subliniat ca reformele structurale trebuie sa continue pentru a fi sustinuta traiectoria de dezinflatie. "Contam pe sprijinul altor componente ale mixului de piata", a mai spus Isarescu. Tinta de inflatie pentru 2007 este de 4%.
Ingrijorati de taxa pe viciu
Introducerea taxei pe viciu, una dintre "noutatile" in ceea ce priveste politica fiscala, ar putea afecta serios procesul de dezinflatie, considera guvernatorul Isarescu. In cosul de consum utilizat de Institutul National de Statistica, tigarile detin o pondere de 4%, in timp ce la paine procentajul este de aproape 8%. Desi introducerea taxei ar reprezenta o crestere de numai 15 eurocenti la fiecare pachet de tigari, in ansamblu ea ar putea afecta serios nivelul de crestere a preturilor de consum. " Sunt ingrijorat de taxa pe viciu. Incep sa cred ca romanii mananca tigari", a declarat guvernatorul BNR. Taxa pe viciu face parte din legile privind reforma in domeniul sanatatii, care au fost aprobate de Parlament sub forma angajarii raspunderii Guvernului si se afla la promulgare. Taxa a fost stabilita la 10 euro/1.000 tigarete, respectiv 20 de eurocenti pentru fiecare pachet. Suma s-ar putea regasi aproape integral in pretul final al pachetelor de tigari.
Ministerul Finantelor Publice inclina spre varianta introducerii taxei pe viciu in cadrul accizei aplicate la aceste produse. Decizia va apartine Guvernului. Acciza pentru tigarete va creste potrivit calendarului convenit cu UE, de la 1 iulie, cu aproximativ 25%. Taxa de 9,1 euro/1.000 tigarete plus 30% din pretul maximal de vanzare va fi mentinuta pana la jumatatea anului, cand urca la 11,47 euro plus 29%.
Activele bancare au crescut...
Restructurarea sistemului bancar, diversificarea portofoliului de produse oferite de banci si cresterea puterii de cumparare a populatiei au dus la majorarea ponderii activelor institutiilor de credit in PIB de la 36,6 la suta in 2004 la 44,8 la suta la finele anului 2005, precizeaza raportul. Ponderea creditului in valuta a scazut de la 60,8 la suta din volumul total al creditelor neguvernamentale in decembrie 2004 la 54 la suta in decembrie 2005 si la 48,5 la suta in aprilie 2006, in cadrul unui proces care inca nu s-a incheiat.
Creditul acordat populatiei si-a majorat ponderea in totalul creditului neguvernamental de la 28,4 la suta in decembrie 2004 la 35,2 la suta in decembrie 2005, cu o dinamica deosebita a creditului de consum, alaturi de cresterea cererii populatiei pentru creditele ipotecare si imobiliare.
...Dar a scazut eficienta
Indicatorii de eficienta ai sistemului bancar au ramas la valori confortabile, dar in usor regres fata de anul precedent, considera BNR.
Astfel, indicatorul de rentabilitate financiara (ROE) s-a situat la 12,7 la suta, indicatorul de rentabilitate economica (ROA) a fost de 1,6 la suta, in timp ce indicatorul agregat de solvabilitate a fost de 21,1 la suta, cu mult deasupra limitei minime reglementate de 12 la suta.
Institutii de credit mai sigure
Principalul indicator de cuantificare a riscului de credit, respectiv ponderea expunerii neajustate aferente creditelor si dobanzilor clasificate in categoriile indoielnic si pierdere in total portofoliu, a continuat sa scada - de la 2,85 la suta in anul precedent la 2,6 la suta in 2005, cel mai redus nivel din ultimul deceniu.
Aceste progrese au condus la consolidarea unui sistem bancar competitiv si stabil, cu o capacitate intarita de gestionare a riscurilor.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
