"Anul urmator am putea asista la doua miscari in directii opuse ale BNR. Pe de o parte, am putea asista la o crestere a ratei cheie, iar pe de alta parte, banca centrala ar putea alege sa reduca rezervele minime obligatorii la pasivele in lei. In timp ce prima masura este legata doar de perspectiva evolutiei preturilor de consum, intarirea consumului, diferenta dintre PIB efectiv si PIB potential si altele, cea de-a doua este legata de conditiile de lichiditate din piata monetara. Lichiditatea din piata monetara s-ar putea epuiza la inceputul anului 2016 din cauza necesarului de finantare mai ridicat al Guvernului", se arata intr-un raport al Erste, grup care detine BCR, potrivit Mediafax.

Rata lunara a inflatiei se va mentine in teritoriu negativ pana pe la mijlocul anului urmator, urmand sa se accelereze ulterior si sa ajunga in decembrie la 1%, potrivit Erste.

In acest context, banca centrala va mentine, probabil, dobanda de politica monetara neschimbata pana la sfarsitul anului urmator. Relaxarea fiscala si cresterea economiei ar putea determina BNR sa majoreze dobanda de politica monetara in trimestrul al patrulea al anului urmator, considera analistii bancii. Dobanda cheie se afla la minimul record de 1,75% din luna mai, cand BNR a redus rata cu 0,25 puncte procentuale.

Isarescu a declarat, la inceputul lunii noiembrie, ca Banca Nationala ar putea reduce in urmatoarele sedinte de politica monetara dobanda-cheie sau ratele rezervelor minime obligatorii, insa decizia este influentata de incertitudinile de pe plan extern si intern.

Guvernatorul a precizat ca intervalul mare de incertitudine, care provine atat de pe plan intern, cat si de pe cel extern, in principal cu privire la decizia Fed, daca va majora dobanzile si cu cat de mult, creeaza dificultati bancii centrale pentru luarea celor mai corecte decizii pentru viitor.

Citeste si:

Totalul imprumuturilor Ministerul Finantelor Publice (MFP) de pe piata interna ar putea ajunge in acest an la 38,93 miliarde de lei, imprumuturi de aproximativ trei miliarde de lei fiind programate pentru luna decembrie. Suma de 38,93 miliarde de lei ar fi cu 15,4% mai mica decat cea inregistrata anul anterior, cand statul a atras 46 miliarde lei (41,9 miliarde lei si 928,7 milioane euro).

La totalul de 38,93 miliarde de lei pentru acest an se adauga fondurile de 2 miliarde de euro obtinute de stat la finele lunii octombrie de pe pietele externe prin vanzarea de obligatiuni in cadrul a doua emisiuni. Astfel, statul a vandut titluri pe zece ani in valoare de 1,25 miliarde de euro si obligatiuni pe 20 de ani totalizand 750 milioane euro.

Bugetul pentru anul viitor este construit pe un deficit ESA de 2,95%, la limita pentru ca Romania sa nu intre in procedura de deficit excesiv, la pragul de 3%, procedura in care s-a aflat pana la sfarsitul anului 2012.

Rezervele minime obligatorii sunt reprezentate de disponibilitati banesti ale institutiilor de credit, in lei si in valuta, pastrate in conturi deschise la Banca Nationala a Romaniei. Functiile principale ale mecanismului RMO constituite in lei sunt cea de control monetar (aflata in stransa corelatie cu cea de gestionare a lichiditatii de catre BNR) si cea de stabilizare a ratelor dobanzilor de pe piata monetara interbancara. Rolul major al RMO in valuta este acela de a tempera expansiunea creditului in valuta.