In 29 mai, Blatter, atacat si criticat in Europa, dar sustinut in celelalte colturi ale lumii, castiga un al cincilea mandat la forul mondial si promitea ca in 2019, la 83 de ani, va lasa o institutie FIFA mai puternica succesorului sau, anunta Mediafax.

La alegerile de la Zurich, Blatter a obtinut in primul tur de scrutin 133 de voturi, iar contracandidatul sau, Printul iordanian Ali bin Al Hussein, doar 73. Dupa ce s-a consultat cu staful sau, Printul Ali a decis sa se retraga inainte de al doilea tur.

Insa, in ciuda alegerii sale, acuzatiile la adresa forului mondial nu au incetat sa apara, culminand cu informatii conform carora secretarul general al FIFA, Jerome Valcke, "mana dreapta" al lui Blatter, a efectuat un transfer bancar de zece milioane de dolari catre un alt oficial al forului mondial, Jack Warner, suma fiind banuita de justitia americana ca ar fi mita.

Astfel, marti, la Zurich, Blatter anunta ca FIFA are nevoie de o profunda restructurare, ca isi pune mandatul la dispozitie si cere alegeri anticipate pentru sefia forului.

Ales prima oara presedinte al FIFA in 1998, Joseph Blatter a incercat sa extinda imperiul fotbalului in toate partile lumii, suscitand si polemici legate de scandaluri financiare sau de luarile sale de pozitie.

Dupa o cariera in care a imbinat sportul si afacerile, "Sepp" Blatter devine secretar general al FIFA in 1981 si sta in umbra lui Joao Havelange, presedinte timp de un sfert de secol (1974-1998).

Sfatuit de Michel Platini, el este ales in 1998 in fata lui Lennart Johansson, presedintele FIFA, dupa o "lupta" de patru luni.
Obiectiv mondializare: in nebunia organizarii Cupei Mondiale din 2002, incredintata Coreei de Sud si Japoniei, Blatter instituie principiul rotatiei pe continente in competitia regina, care va merge, pentru prima oara in Africa de Sud, in 2010, in America de Sud (Brazilia - 2014), Europa (Rusia -2018) si Asia (Qatar - 2022).

Insa, de-a lungul timpului, elvetianul s-a confruntat cu o ofensiva a mai multor membri ai Comitetului Executiv, fiind acuzat de nereguli financiare, coruptie si manipulare de conturi. In 1999, britanicul David Yallop scrie ca alegerile de la FIFA din 1998 au fost trucate, dar Blatter castiga in justitie.

In 2001 are loc scandalul YSL, un consortiu ce detine drepturile pentru Cupa Mondiala si drepturile comerciale FIFA, declarat falimentar de un tribunal elvetian. Potrivit raportului, mai multi oficiali FIFA sunt banuiti ca au beneficat de milioane de franci elvetieni din comisioane, iar Blatter ar fi stiut. Elvetianul este exonerat, dar Joao Havelange demisioneaza din postul de presedinte de onoare FIFA.

Qatariotul Mohammed Bin Hammam, fost presedinte al Confederatiei Asiatice si membru in Comitetul Executiv FIFA, se retrage, in 2011, din cursa pentru presedintie, fiind gasit vinovat de coruptie. Este radiat pe viata din orice activitate legata de fotbal. Bin Hammam este interzis pe viata din de FIFA, iar Blatter castiga un nou mandat.

In 2014, FIFA si Blatter se confrunta cu un nou scandal: autorul raportului privind suspiciunile de coruptie referitoare la atribuirea editiilor din 2018 si 2022 ale CM, fostul procuror american Michael Garcia, demisioneaza. El isi justifica decizia prin faptul ca niciun anchetator nu poate schimba "cultura unei organizatii".

Insa nimic nu a parut a-l clinti pe Blatter de la sefia FIFA pana la scandalul urias izbucnit la 27 mai, cand la Zurich au avut loc mai multe arestari, intre acestia aflandu-se doi vicepresedinti si sapte oficiali. Iar arestarile au continuat si zilele urmatoare, acuzatiile de coruptie intetindu-se.

Citeste si:

La 28 mai, presedintele UEFA, Michel Platini, ii cere demisia, dar Blatter refuza. Dupa cateva ore, anunta in Comitetul Executiv ca nu "poate supraveghea pe toata lumea", dar este important ca lumea sa fie increzatoare. Apoi este reales in principala functie din fotbalul mondial.

Insa totul se schimba marti, cand Blatter decide sa demisioneze si anunta ca, desi a primit un nou mandat, nu este sustinut de intreaga lume a fotbalului: "FIFA are nevoie de o profunda restructurare".

Joseph Blatter s-a nascut la 10 martie 1936, in Elvetia si a fost ales presedinte al FIFA pentru prima oara la 8 iunie 1998, in locul lui Joao Havelange.

Elvetianul Joseph Blatter a anuntat, marti, intr-o conferinta de presa, ca demisioneaza din functia de presedinte al FIFA, dupa ce a fost reales, vineri, pentru a cincea oara consecutiv. Un Congres Exceptional al FIFA urmeaza sa aiba loc in curand pentru desemnarea succesorului.

Joseph Blatter a castigat, vineri, la Zurich, un al cincilea mandat la presedintia FIFA, dupa ce, in urma voturilor din primul tur de scrutin, contracandidatul sau, Printul iordanian Ali bin Al Hussein, s-a retras din cursa.

In primul tur, Blatter a obtinut 133 de voturi, iar Printul Ali 73.

Congresul FIFA, la care au avut loc alegerile de vineri, s-a desfasurat in contextul in care justitia americana a pus sub acuzare 14 persoane, printre care doi vicepresedinti FIFA si sapte oficiali ai forului, in cazul de coruptie in care au fost efectuate arestari la Zurich.

Ancheta a inceput dupa ce americanul Chuck Blazer, fost membru al Comitetului Executiv al FIFA, a cooperat cu autoritatile americane. El a pledat vinovat in 2013 la zece capete de acuzare, incluzand complot, inselatorie, frauda elecroinica, si a platit o amenda de 1,9 milioane de dolari. Alte trei persoane, printre care doi fii ai lui Jack Warner, si doua companii de marketing sportiv au pledat de asemenea vinovate, in acest caz.

Sapte oficiali ai forului mondial au fost retinuti, la 27 mai, la Zurich, la solicitarea Departamentului de Justitie al SUA, in legatura cu fapte de coruptie: Jeffrey Webb (Marea Britanie), vicepresedinte al FIFA si presedinte al CONCACAF, Eduardo Li (Costa Rica), viitor membru al Comitetului Executiv al FIFA, Julio Rocha, insarcinat cu dezvoltarea FIFA, Costas Takkas (Marea Britanie), atasat la cabinetul presedintelui CONCACAF, Eugenio Figueredo (Uruguay), vicepresedinte al FIFA, Rafael Esquivel (Venezuela), membru al CONMEBOL, si Jose Maria Marin (Brazili), membru al Comitetului de organizare al FIFA pentru JO.

Oficiul Federal de Justitie din Elvetia a precizat ca persoanele retinute sunt cercetate pentru luare de mita si primirea de alte foloase, de la inceputul anilor 1990 si pana in prezent, totalizand peste 100 de milioane de dolari. Actiunile lor ilegale ar avea legatura cu unele turnee de fotbal din America Latina.

Implicarea americana in acest caz este ca urmare a faptului ca actiunile ilegale au fost puse la punct in SUA, iar pentru tranzactiile financiare au fost folosite banci din aceasta tara.

Intr-un alt dosar, Parchetul elvetian a confiscat, tot in 27 mai, documente electronice de la sediul FIFA din Zurich, in cadrul urmaririi penale incepute cu privire la fapte, pentru "spalare de bani si management defectuos", in procesul de atribuire a organizarii Cupei Mondiale, editiile din 2018 (Rusia) si 2022 (Qatar). Ministerul elvetian de Justitie a precizat ca ancheta penala a fost inceputa la 10 martie.

Sursa foto: kojoku / Shutterstock.com