Psihologii considera ca aceasta tendinta de a ne detasa de unele comportamente dependente este una naturala, iar viata noastra personala, sociala si profesionala va continua si dincolo de Facebook. “Ca orice fenomen social planetar, acesta va ajunge la saturatie la un moment dat. Ce-i drept, Facebook a depasit cu mult asteptarile specialistilor cu privire la nivelul maxim de saturatie a societatii, insa va descrie curand un trend descendent, aidoma curbei lui Gaus. Cand vine vorba de fenomene sociale, intotdeauna panta ascendenta va fi mult mai intinsa in timp decat panta descendenta. Ca sa ajunga la apogeu, retelei Facebook i-au trebuit peste 11 ani de evolutie, dar intreg fenomenul social se poate prabusi in maxim 2 ani de la atingerea apogeului. Asa este natura omului, cultiva mult timp, dar se debaraseaza mult mai repede”, declara psihologul Iuliana Fűlas.

Ea este de parere ca atunci cand Facebook nu va mai face parte din viata noastra, majoritatea dintre noi vom experimenta patru faze, si anume: negarea, furia, depresia si acceptarea.

Faza I post disparitie Facebook – “Negarea”

Prima faza pe care o vom experimenta cei mai multi dintre noi, atunci cand Facebook va inceta sa mai existe, va fi cea a negarii, iar aceasta etapa vine ca raspuns la o suferinta severa, considera psihologul Iuliana Fűlas. “Sunt persoane care au nevoie de zile, saptamani, ba chiar luni pentru a accepta si a depasi un anumit soc, fie el si despartirea de o platforma online careia i-am oferit foarte multa atentie, nu ca individualitati, ci la nivel de mase foarte largi de oameni. La aproximativ 24-48 de ore de la disparitia retelei Facebook apar simptomele de sevraj: indispozitie, nervozitate, anxietate, iritabilitate, tulburari de somn etc”, declara psihologul.

Faza a II-a post disparitie Facebook – “Furia”

A doua faza prin care vom trece este, conform specialistului, starea de furie. “Vom fi furiosi si agresivi. In prima instanta, vom incepe sa fim furiosi pe obiecte – pe reteaua Facebook, iar furia noastra va translata catre persoane – pe Mark Zuckerberg: Sa-l dam in judecata pe Mark, el e de vina, el ne-a facut asta! – va fi o reactie generalizata. Dupa ce vom constata ca nu ne putem razbuna nici pe Facebook, dar nici pe fondatorul sau, vom incepe sa dam vina pe noi: Daca as fi stiut ..., Daca mi-as fi facut prieteni reali si nu virtuali...?!, De ce tocmai acum cand am 5000 de prieteni?!”, considera psihologul Iuliana Fűlas.

Faza a III-a post disparitie Facebook – “Depresia”

In a treia faza vom experimenta depresia si vom fi invadati de tristete, vom crede ca viata nu mai are sens, nu vom mai fi interesati de nimic, vom fi abatuti si lipsiti de energie, crede specialistul. “In a treia etapa vom constientiza ca nu mai este nimic de facut si ca am pierdut pentru totdeauna contul de Facebook, ca suntem singuri, ca reteaua online ne-a izolat social, ca totul a fost doar o iluzie. Este perioada cea mai grea, cand poate aparea chiar si consumul de droguri sau alcool, ca o incercare de a depasi depresia si insecuritatea personala. Este perioada in care o mare parte din populatia globului, cei carora Facebook le-a dezvoltat si accentuat tulburarile de personalitate narcisista (persoanele care au o nevoie covarsitoare de admiratie, snobii), histrionica (cei care vor sa fie in centrul atentiei, joaca rol de victime sau „printese”), bordeline (cei care gandesc extrem: „totul sau nimic”, au tentative repetate de suicid), dependentii (sunt cei care cauta in permanenta aprobarea si sprijinul celor din jur), vor avea nevoie de psiholog, dar si de psihiatru. Dependentii de selfie-uri vor fi cei mai afectati, pentru ca nu vor mai avea cui sa ceara atentia. Unii se vor sinucide, pentru ca nu vor concepe viata fara Facebook. Sunt scenarii plauzibile pe care noi, psihologii, le luam in calcul, cand vine vorba de un fenomen global”, declara psihologul Iuliana Fűlas.

Faza a IV-a post disparitie Facebook – “Acceptarea”

A patra etapa este acceptarea, care se face gradual, perioada in care incepem sa ne organizam. “Dezvoltam comportamente compensatorii, unele pe care poate nu le-am experimentat de multa vreme: invatam sa fim vii citind o carte, pictand un tablou, facand plimbari in aer liber sau sport etc. Invatam sa fim prezenti in viata noastra. Reincepem sa ne intalnim cu prietenii, invatam sa coexistam. Reinvatam sa fim sociabili, sa relationam unii cu altii. Descoperim bucuria de a impartasi momentele importante din viata noastra, doar cu cei dragi sau doar cu persoana iubita si nu cu mii de persoane pe care nici nu le cunoastem in viata reala”, conchide psihologul Iuliana Fűlas.

Sursa studiu Universitatea Princeton: arxiv.org

Sursa foto: Shutterstock