Intre primarul Bucurestiului, Gabriela Firea, si cei care conduc majoritatea brandurilor autohtone nu exista o mare diferenta: pentru toti, brandingul apare dupa advertising. Pe scurt, incercam sa vindem ceva, fara sa stim foarte bine ce vindem, la ce pret, carui public tinta si, mai important, ce obiective urmarim.

Am discutat cu Horia Oane, tanar antreprenor care, de altfel, provine dintr-o intreaga familie de intreprinzatori. Costin Oane este co-fondator la compania de design BroHouse.com, alaturi de Horia, in timp ce Vladimir Oane este antreprenor in serie, fiind in prezent product manager la Hootsuite, ocupand si functii de advisor la Innovation Labs sau 2Performant.

Horia Oane, absolvent al Nottingham Trent University (Art & Design), conduce studio-ul de design si branding, pe care l-a „botezat” BroHouse, fiind in fond un business de familie si care s-a nascut din povestea de viata a lui si a fratelui sau geaman Costin. Impreuna au o experienta de peste 8 ani si studii de branding in Anglia. Portofoliul de clienti BroHouse cuprinde nume din ce in ce mai mari din online-ul autohton si international.

Povestea BroHouse

Pasiunea lui Horia si a lui Costin Oane pentru branding s-a nascut cu mult inainte ca macar sa isi doreasca o cariera in domeniu. Fiind 2 frati gemeni, problema identitatii i-a urmarit aproape mereu, incepand de la scoala generala, liceu, prieteni etc.

"Amandoi am „fugit” din provincie, si am intrat cu multa sperante la Facultatea de Relatii Publice (SNSPA) din Bucuresti. La facultatea nu am gasit ce ne-am dorit, insa am gasit-o cu adevarat in diverse proiecte ONG-iste, respectiv: eu in VIP iar Costin in Advice Students. Ai zambi, dar chiar ne-am dorit sa terminam cu scoala, convinsi ca daca vream sa facem ceva, trebuie sa incepem sa construim de la capat", povesteste Horia.

La varsta de 22 de ani, au infiintat studio-ul de creatie BroHouse. "Ne-am aruncat putin cu capul inainte. Cu siguranta, am fost putin inconstienti. Cred ca daca fiecare antreprenor ar sti drumul care il asteapta, probabil ca nimeni nu s-ar mai apuca de nimic", spune, zambind, Horia.

De ce considera ca este diferit proiectul BroHouse

In primul rand, acorda o importanta scopurilor de business, fara sa neglijeze valenta artistica a meseriei. "Corelam obiectivele de branding cu obiectivele business-ului pe termen lung, de aceea incercam sa ne plasam cat mai aproape de managementul business-ului, pentru a-i anticipa evolutia si pentru a-i putea oferi cele mai corecte solutii. Cei mai multi confunda creatia in design cu arta, iar aceasta este o capcana ce poate duce la esec atat pe cel care detine agentia, dar mai ales pe cel care implementeaza solutia".

Insa o etapa extrem de importanta in evolutia lor au fost experientele educationale in afara granitei, respectiv in Belgia si Tucia, probabil cea mai importanta etapa in formarea lor ca specialisti isi are radaciniile in Anglia “la parintii brandingului”, unde impreuna cu Costin Oane, au absolvit prestigioasa universitate Nottingham Trent University, sectiunea Branding & Identity Design.

Pentru urmatoarea perioada, tinerii au in vedere cresterea echipei, ceea ce presupune un efort mai mare de vanzare spre obtinerea unui portofoliu mai mare de clienti, cu proiecte mai mari si solutii de branding integrate. "Ne dorim sa devenim un centru de referinta regional in domeniul brandingului, o expresie debordanta a creativitatii si eficientei".

Evolutia pietei de design in Romania

Romania este o tara care nu a avut foarte mult noroc in acest domeniu, trecutul comunist a reusit sa stearga orice concept capitalist de marketing. Brandingul nu poate exista decat intr-o piata libera si concurentiala. Chiar si dupa 27 de ani de democratie, brandingul se afla intr-o faza de copilarie, este inca la inceput de drum (directia e buna), noi nevand nicio traditie in aceasta disciplina, considera specialistul.

"Destinul branding-ului in Romania a fost decis de perioada comunista si apoi completat de nenumaratele crize economice prin care trece aceasta tara.

Recent am putut vedea cu mai multa precizie care este nivelul de intelegere si apreciere a acestei discipline, ocazie oferita de concursul public pentru logo Bucuresti. Din nefericire, concursul “logo-ul pentru Bucuresti” a transformat toata tara intr-un client dar si intr-o agentie de design & branding. Dupa acest eveniment de interes public, putem spune ca romanii sunt o natie ecicloepdica, iar calitatea de specialist pare sa nu mai fie la moda".

Horia Oane continua “periplul” sau, o paralela intre produsele pe care le putem gasi pe rafturi si Romania, stat din Europa de Est.

Inainte de a ne repezi sa aratam cu degetul la clasa politica, la mutinationale, sau la fiscalitate, trebuie sa fim sinceri cu noi si sa admitem ca 25 de ani de capitalism sunt in continuare foarte putini in formarea unei clase de manageri “pur sange”, capabili sa infrunte in lupta dreapta pe Goliat, cautand oportunitati si elemente de diferentiere, spune Horia.

Daca Romania ar fi un produs romanesc, cu siguranta se impune imperativ inlocuirea managementului. Mai ales in zona de food, Romania e repetenta la examenul de "construire a imaginii de brand", majoritatea producatorilor romani cad la examenul de "seductie a consumatorului la raft". Exista un analfabetism general in "impachetarea produselor" iar produsele “made in Romania” raman competitive numai pe "pretul cel mai mic", singurul avantaj ramas.

Tot mai multi consumatori cauta produse “made in Romania”

Produsele “made in Romania” au ajuns sa devina in sine in mentalul colectiv niste brand-uri, insa nu reusesc sa dezvolte aceasta oportunitate de dezvoltare, continua el. Mentalitatea consumatorilor s-a mai schimbat iar acum ce e romanesc e privit cu ochi mai buni. Cifrele si numeroase studii de piata ne arata ca tot mai multi consumatori cauta branduri romanesti mai ales in categoriile de food. In ciuda acestui trend pozitiv aparut accidental, se pare ca nici aceasta eticheta “made in Romania”, nu reuseste sa salveze delicata noastra demnitate de romani harnici si inventivi. Este urgent nevoie de o schimbare de pozitionare a produselor autohtone de la “made in Romania” la “made by Romania”.

Mai grav decat greselile de design si nume este intelegerea gresita a marketingului care reflecta, din pacate, o stare de fapt a mediului de afaceri romanesc. Se urmaresc vanzarile cu orice pret, aceasta fiind caracteristica oricarui management defectos, care nu intelege importanta brandului in procesul de decizie la raft. In consecinta investitita in construirea temeinica a brand-urilor este lasata in plan secund, de aceea avem produse romanesti care lasa impresia unei false origini ce pune la indoiala valorile si onestitatea produsului.

Citeste si:

    Pentru a complica lucrurile, “decizia de cumparare” unui produs de catre consumator consta intr-un set de informatii concentrate, mai exact o colectie de sentimente, perceptii si multe asocieri. Tot mai multe studii ne arata ca exista foarte multe situatii in care consumatorii asociaza brandurile globale cu modernitatea, dezvoltarea si progresul si din aceasta cauza au incredere in achizitionarea lor. Fix ce lipseste Romaniei, si implicit produselor romanesti: fara incredere, fara respect, fara valoare, atat pe piata locala cat si internationala, dispretuit de parteneri si apropiati.

    In dulcele stil romanesc, brandurile locale au inteles sa faca branding oferind consumatorului sute de promisiuni de care nu sunt in stare sa se tina. Nicaieri in lume nu vei afla despre un produs ca ofera cea mai buna calitate, la cel mai bun pret (imposibil!), cu cele mai bune servicii si… devreme acasa.

    Citeste si:

      Aceasta intelegere complet gresita a “brandingului de produs” de catre multi patroni locali nu are cum sa convinga. Oricat de mult s-ar dori un consum cu “patriotism”, branza si laptele romanesc o sa castige raftul si cosul de cumparatori, cu conditia ca brandurile “made in Romania” sa aiba, pe langa atribute palpabile si emotionale, si un capital de incredere si integritate.

      Ce parere ai despre evolutia brandurilor romanesti? Ce ai schimba la ele? Te incurajam sa comentezi.

      Abonează-te pe

      Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

      Despre autor
      Alex Goaga
      Alex Goaga scrie despre antreprenoriat, new media si IT&C de peste sase ani, visand (in timpul liber!) la viitoarele holograme portabile “tip Star Wars”. Pasionat de citit (benzi desenate printre altele) .

      Te-ar putea interesa și:



      Mai multe articole din secțiunea New Media »


      Setari Cookie-uri