Prima data cand s-a gandit sa deschida o galerie de arta era in 2005, cand a decis ca suma unei asigurari de studii incheiate de parinti in copilarie sa o investeasca in costructia unei galerii, in loc sa isi cumpere o garsoniera in Bucuresti.

“In 2009, cand tata, din pacate, a plecat dintre noi, am primit un plus de motivatie si ambitie sa duc la bun sfarsit proiectul inceput impreuna si sa denumesc galeria, in memoria lui, Jecza Gallery. Involutar, cred ca am devenit atunci cel mai tanar negustor de arta si galerist din Romania", explica tanarul.

Astfel, Jecza Gallery exista pe piata inca din 2009, cand au fost organizate primele evenimente, insa a fost deschisa oficial in mai anul trecut cu expozitia "Esecul sfarsitului lumii", realizata de Dumitru Gorzo,

Galeria Jecza a inceput ca o afacere de familie, fondatorul dorindu-si initial ca aceasta sa se ocupe exclusiv de comercializarea lucrarilor tatalui sau, sculptorul Peter Jecza, unul dintre cei mai cunoscuti artisti plastici din zona de vest a tarii. Insa din 2009 cand a preluat acest business a inceput sa reprezinte si sa vanda si alti artisti. De altfel, parintii sai lansasera inca din 2001 Interart Triade, o fundatie de arta care promoveaza arta contemporana locala, in special cea din vestul Romaniei. Astazi fundatia Triade gestioneaza o colectie de arta, un parc de sculptura, o galerie proprie (independenta de Jecza Gallery) si o editura la care s-au publicat peste 100 de albume.

Andrei Jecza: Investitiile nonfinanciare sunt poate mult mai mari decat cele contabilizabile

Practic, pentru Jecza Gallery si Fundatia Interart Triade lucreaza trei angajati, insa cele doua institutii colaboreaza cu foarte multi artisti, printre care graficieni, designeri, arhitecti, sculptori, muzicieni.

Nu spune care a fost investitia in galerie si nici daca aceasta este profitabila pentru ca "unui galerist ii place cel mai putin sa vorbeasca despre bani".
Afirma insa ca investitia a insemnat o constructie noua, pregatirea unui program expozitional, publicarea de cataloage, invitarea unor curatori de renume, participarea la targuri internationale sau expozitii in galerii partenere din strainatate.

"Nu este un business cu castiguri pe termen scurt, reputatia, reteaua de colectionari, traditia, imaginea trebuie construite. Pentru aceasta, investitiile de natura nonfinanciara sunt poate mult mai mari decat cele pur contabilizabile", explica Andrei Jecza.

Adauga ca o parte din investitie a realizat-o in barter, o parte din vanzarea de lucrari si o parte din imprumuturi de scurta durata de la apropiati ai galeriei si familiei.

Galeria este singura sursa de venit a tanarului, iar acesta spera ca businessul sau sa ajunga la o cifra de afaceri de circa 350.000 – 400.000 de lei (80-90.000 de euro) anul acesta.

"Problema majora pe care o are orice galerist sunt fluctuatilie mari legate de perioadele anului : daca lunile de vara sunt destul de linistite, sfarsitul anului, de obicei, este cel mai favorabil pentru tranzactii consistente", afirma Jecza.

El adauga ca atunci cand s-a gandit la deschiderea unei galerii a facut acest lucru in primul rand pentru ca in Timisoara nu exista unui muzeu dedicat artei contemporane, pentru ca "arta contemporana trebuie sa intre in constiinta oamenilor ca un «must»".

"De aceea, multe expozitii sunt mai degraba muzeale decat comerciale. Accentul nu cade pe vanzarea imediata, prefer sa construiesc mai intai o imagine, sa propun publicului si colectionarilor romani intalniri inedite cu proiecte curatoriale mai sofisticate", explica antreprenorul.

Citeste si:

In ceea ce priveste numarul de vizitatori, unele evenimente au la vernisaje si trei-patru sute de vizitatori, "ceea ce, in lumea noastra, este destul de mult", dupa cum spune fondatorul galeriei.

In prezent in Timisoara sunt patru galerii de arta, dintre care doua sunt fundatii.

Vrea sa isi dezvolte afacerea prin expozitii neconventionale

"Momentan, sarcina mea de tanar antreprenor, cu o vizune poate mai fresh si mai pragmatica, este sa diversific si sa descopar noi nise si metode de dezvoltare a pietei. Imi doresc ca pe viitor sa cresc interesul tinerilor intreprinzatori pentru arta si sa reusim impreuna, prin media si perseverenta sa atragem, la fel ca in Occident, publicul tanar spre arta contemporana, deoarece aceasta vorbeste tocmai despre timpurile noastre si ii priveste direct", afirma antreprenorul.

Tocmai pentru a diversifica domeniul/oferta pentru vizitatori, tanarul isi doreste sa dezvolte galeria pe "cai neconventionale". Una dintre aceste cai este expozitia Monumental, care se va deschide pe 26 aprilie la City Business Centre, complex de birouri dezvoltat de omul de afaceri Ovidiu Sandor si vandut recent fondului sud-african de investitii New Europe Property Investments (NEPI).

"Expozitia propune publicului o confruntare cu o problema care priveste tocmai spatiul in care aceasta se desfasoara. Problema in cauza este lipsa artei monumentale in noile cladiri si spatii publice. In Occident, orice dezvoltator trebuie sa investeasca un minim prestabilit intre 2% si 6% in obiecte de arta de for public. In Romania a aparut o multime de noi spatii si cladiri, din care, insa, lipseste arta. Artistii selectionati de mine, ca si curator al expozitiei de aceasta data, impreuna cu Ovidu Sandor, abordeaza, in sculptura, pictura, fotografie sau instalatie video, intr-o forma ironica, aceasta idee a monumentalitatii uitate », explica Jecza.

Iar aceasta expozitie mai putin conventionala are si un precedent, pentru ca in 2010 galeria Jecza a organizat un eveniment similar in centrul comercial Iulius Mall din Timisoara. Tanarul voia ca astfel sa ii faca pe oameni sa creada in ideea ca si arta tine de lifestyle.

In Occident ai nevoie de arta, ca simbol al pozitiei sociale

"In Occident, bunaoara, pentru a-ti marca statusul social, nu mai este suficient sa etalezi un Ferrari sau o casa de vacanta pe Coasta de Azur, ci ai nevoie de arta, ca nou simbol al pozitiei obtinute", spune fondatorul.

Andrei Jecza a absolvit anul trecut un master de management antreprenorial la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor din Timisoara, iar acum se pregateste pentru un masterat despre cum se conduc afacerile din domeniul artei la Institutul de Arta Sotheby’s din Londra.

In ceea ce priveste planurile pentru dezvoltarea galeriei, antreprenorul isi doreste ca in urmatorii doi ani sa mearga la marile targuri de arta de la Basel sau New York si astfel sa intre in competitie cu marii jucatori de pe piata. Targurile sunt foarte importante pentru galeriile de arta, acestea formand "CV-ul" galeriilor. In general, costul participarii la un astfel de mare targ este de circa 20-30.000 de euro.

"Dincolo de aceasta, dorim sa «importam cativa artisti», pentru a confrunta publicul timisorean cu mari creatori, sculpori si pictori ai artei contemporane. Lucram la doua proiecte majore de reconsolidare a unor artisti de origine romana pe pietele straine, cum este, de exemplu, Paul Neagu, Roman Cotosman sau Peter Jecza", adauga intreprinzatorul.

Iar in 2013 vrea sa lanseze un produs nou pe piata locala de arta, care va duce in primul an la o crestere de cel putin 50% a businessului. Proiectul va fi lansat cu o finantare europeana in valoare de 160.000 de euro, iar scopul este ca acesta sa permita achizitia de lucrari de pana in 1000 de euro si celor care nu isi permit.

Piata locala de arta este un adolescent care nu stie daca sa faca sport sau sa scrie poezii

De altfel, noul model de business va fi lansat cu ajutorul unui magazin online care va contine o aplicatie prin care utilizatorii vor putea vedea in spatiu opera aleasa.

Despre piata de arta locala spune ca este un fel de adolescent care nu stie daca e mai bine sa se apuce de fumat, sa faca sport de performanta, sa scrie poezii sau sa cante la chitara. Inca nu se poate vorbi despre o piata de arta stabila si consolidata. Dar viitorul suna incurajator.

"Daca ne gandim ca arta a supravietuit multe sute de ani deja, atat razboaielor, cat si crizelor economice. Bineinteles ca ea inregistreaza fluctuatii, dar totusi, daca privim ultimii zece ani, observam o crestere, atat in ceea ce priveste vanzarile private, cat si de licitatie, cu valori cuprinse intre 50% pana la 100%, daca nu si mai mult. In ceea ce priveste galeriile, eu mi-as dori sa creasca ponderea interesului pentru piata interna, sa se dinamizeze un pic. Mi-as dori, de asemenea, ca si accentul galeristilor de renume sa se concentreze pe aceasta piata interna, la fel cum o fac in exterior. Dupa experienta noastra directa legata de vanzarile lucrarilor de sculptura, in ultimii cinci ani raportul dintre export si vanzarile locale s-a dat peste cap, cu accent pe piata locala", explica Andrei Jecza.