Tinerii petrec 6 luni in cautarea unui job
Stefan I., absolvent de finante-banci, si-a cautat un loc de munca din vara anului trecut, cand absolvise, pana in luna februarie a acestui an – in total peste sapte luni de tatonari. “Nu ma afiliasem nici unei organizatii studentesti si nici nu frecventasem evenimente de cariera. In facultate mi-am vazut de invatat, asa ca am avut o perioada mai dificila in momentul in care am inceput sa imi caut job.”, spune el.
A cautat prin intermediul site-urilor de recrutare, insa “nu il suna nimeni inapoi”, dupa cum declara, apoi a incercat prin intermediul cunostintelor care lucrau in domeniu. A avut noroc dupa cateva zeci de CV-uri trimise pe site-urile companiilor, cand doua dintre acestea l-au programat pentru interviu.
“In final, am trecut toate interviurile pentru o firma care avea nevoie de contabilitate si m-am angajat pe un post de junior. A fost destul de greu sa-mi gasesc de lucru in domeniul meu, asa ca nu am mai facut nazuri. Acum sunt multumit”, spune Stefan I.
Mihaela Feodorof, consilier de cariera si managing partner YourWay, sustine ca intervalul in care tinerii isi cauta un loc de munca a crescut semnificativ comparativ cu anii trecuti. “Daca acum doi ani pentru un manager schimbarea locului de munca dura aproximativ sase luni, acum acestia pot astepta si pana la opt luni. Pentru angajatii cu 1-2 ani de experienta, in conditiile in care isi cunosc bine domeniul de activitate, 2-3 luni sunt suficiente pentru gasirea unui nou loc de munca”, explica Feodorof.
De aceeasi parere este si Dragos Gheban, director de dezvoltare al Catalyst Solutions, compania organizatoare a targului de job-uri Angajatori de Top, care estimeaza ca, in medie, candidatii au nevoie de patru luni pana la gasirea unui loc de munca. Pentru candidatii fara experienta asteptarea poate fi chiar si de sase luni.
“Numarul de luni variaza in functie de experienta in munca a candidatului, de flexibilitatea in a-i largi optiunile, in a accepta oferte din arii de expertiza tangent cu profesia sa. Daca isi cauta o slujba de specialist, nisata, atunci timpul de asteptare poate creste semnificativ. De asemenea, in cazul persoanelor cu o experienta bogata in munca, din cauza pretentiilor salariale si a cerintelor de pe fisa postului efortul si timpul de asteptare pentru job-ul potrivit cresc”, mentioneaza Gheban.
Aproximativ 62% dintre tinerii someri cu varste intre 15 si 25 de ani isi cauta un loc de munca de jumatate de an, in timp ce alti 32% figureaza ca neangajati de peste sase luni, potrivit unei cercetari realizate de institutul Data Media, la solicitarea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM).
Astfel, peste 60% dintre respondentii care folosesc Internetul acceseaza retelele de socializare Hi5 si Facebook, 61% cauta active locuri de munca pe site-urile de recrutare sau pe site-urile companiilor, in timp ce 40% utilizeaza mediul online pentru jocuri.
Cu toate acestea, aproape trei patrimi sustin ca se bazeaza pe sfaturile si aprecierile familiei si ale prietenilor in momentul in care aplica sau semneaza pentru o slujba, potrivit studiului Data Media.
De ce este atat de greu de gasit un loc de munca
Obisnuiti cu oferte in masa de la angajatorii care se extindeau agresiv pe piata in anii 2007 – 2008, majoritatea tinerilor incep procesul de cautare a unui loc de munca pe site-urile de profil, unde aplica haotic pentru oricare job considerat cat de cat potrivit cu cerintele fiecaruia. “O metoda care dadea roade in trecut, total nepotrivita pentru actualul moment economic”, spun recruiterii si consilierii in cariera. “Nu mai functioneaza metoda de a aplica peste tot, indiferent de domeniu sau de pregatirea din facultate. In acest moment, pentru a avea sanse la angajare, tinerii ar trebui sa caute sa cunoasca companiile si oamenii cu care vor sa lucreze iar cea mai la indemana solutie este stagiul de pregatire, platit sau voluntary. Este o forma de cunoastere si de incercare de adaptare la mediul din organizatie, fara a oblige insa compania la plata unui salariu si poate fi o arianta benefica pentru ambele parti”, noteaza Feodorof.
Site-urile de joburi nu trebuie neglijate, explica Gheban, insa candidatul ar putea sa imbunatateasca calitatea aplicatiilor pentru a avea mai mult success, scotand in evidenta experientele de munca anterioare, studiile si cursurile care au legatura cu joburile pentru care aplica, prin evidentierea cuvintelor cheie. Evident, site-urile de recrutare oglindesc situatia din piata - in care cererea de joburi este semnificativ mai mare decat oferta. Astfel, principalul site de recrutare online din Romania, eJobs.ro, a inregistrat in luna mai o audienta de peste 1.5 milioane vizitatori unici, in conditiile in care pe site este prezenta o oferta de aproape 14,000 de posturi disponibile.
“Daca vorbim despre un post in domeniul marketingului, CV-ul candidatului trebuie sa contina cuvinte cheie ca cercetare de piata, marketing de produs, campanile de promovare etc. Prima pagina a CV-ului trebuie sa contina informatii relevante despre job-ul la care aplici, mai ales ca timpul alocat citirii unui CV este de 20 – 30 de secunde”, spune Gheban.
In conditiile in care numarul de aplicatii pe site-urile de recrutare pentru un singur post ajunge si la 2.000, recruiterii parcurg volume considerabile de date, din care numai cateva CV-uri raman in discutie la sfarsitul evaluarilor. “De multe ori ei prefera sa primeasca CV-uri cu recomandare, fie din interiorul organizatiei fie in urma targurilor de joburi sau a evenimentelor de cariera, pentru ca astfel consuma mai putin timp si energie penrtu recrutare”, explica Feodorof.
Sfaturi pentru cautatorii de job-uri
Cea mai buna formula penru gasirea unui job consta in participarea la evenimente de cariera, workshop-uri si programe de voluntariat si internship, afirma recruiterii.”Este cel mai usor mod de a fi remarcat. Oricum, timpul pe care l-ar aloca pentru astfel de activitati este un timp in care stau pe bara si isi cauta job-uri, asa ca au numai de castigat”, spune si Feodorof.Odata intrat in atentia angajatorilor, dupa efectuarea voluntariatului sau a programului de internship platit, candidatii trebuie sa acorde maxima atentie la redactarea CV-ului si a scrisorii de intentie. “Nu uitati de concizie, claritate si cuvinte cheie in CV si scrieti o scrisoare de intentie personala, incare sa se vada ca sunteti interest sa faceti parte din companie”, spun la unison recruiterii.
Desi la prima vedere sfaturile pot parea banale, realitatea de la interviuri este cu totul alta. “Au fost candidati care au dat atat de putina importanta scrisorii de intentie incat au scris alt nume in dreptul denumirii companiei pentru care aplicau. Altii, dupa ce au castigat posibilitatea de a sustine interviul, au intarziat nepermis de mult. Chiar daca ai experienta in munca si ai tot ceea ce iti trebuie in materie de cunostinte pentru postul respectiv, astfel de comportamente te descalifica din start”, potrivit lui Gheban.
De multe ori, dupa un internship, cand ajung la interviul de angajare, candidatii uita intrebarile esentiale despre job, uita ce au invatat in stagiu, uita detalii despre cultura corporatiei si nu isi negociaza conditiile de angajare. Nu incearca sa isi negocieze relatia cu angajatorul, sunt atat de dornici sa aiba un job incat nu tin cont de faptul ca jobul nu presupune ceea ce vor, sau ca nu se inteleg cu oamenii din departamentul unde a finalizat stagiul, mentioneaza Feodorof.
“Stiu cazul unui expert care, dupa un concediu de maternitate isi cauta job si a fost recrutat foarte repede pe un post de o companie. Pentru ca a fost onorat de rapiditatea cu care a fost ales in piata nu a facut o discutie cu angajatorul si a acceptat imediat postul. Insa dupa doua saptamani la noul loc de munca persoana era deziluzionata, nu era ceea ce voia si si-a dat repede demisia”, mai spune ea.
Intrebarile cheie pe care un tanar trebuie sa le adreseze la un interviu tin de frecventa de schimbare a managerior in companie, de modalitatile de comunicare si valorizare in interiorul echipei, de gradul de acces la informatii, de tipul de mentor cu care vor comunica si ce traininguri vor efectua.
Atentia pentru detalii care tin mai mult de personalitatea candidatului si nu de cunostintele tehnice este mult mai mult valorificata in aceasta perioada decat inainte de criza. Astfel ca tinuta, modalitatea de comunicare si adaptare la nevoile companiilor a ajuns sa atarne in balanta proportional cu valoarea cunostintelor candidatului, conchid recruiterii.
