Cu toate acestea, desi proiectul de Cod Fiscal viza atat reducerea cotei standard de la 24% la 20%, cat si largirea aplicarii cotei reduse de TVA de 9% la mai multe produse de la 1 ianuarie 2016, decizia de ieri a Guvernului de a aplica cota redusa de TVA la alimente de la 1 iunie 2015 ar putea fi motivata de urmatorii factori:

1. impact bugetar mai mic comparativ cu scenariul vizat de proiectul de Cod Fiscal, tinandu-se cont de cresterea cifrei de afaceri la companiile de retail cu vanzare predominanta de produse nealimentare de 10,6% in 2014 fata de 2013 (conform datelor INS) comparativ cu cresterea cifrei de afaceri de doar 7,5% la companiile de retail cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun.

2. impactul imediat in bugetul familial pentru cei cu venituri medii si mici ca urmare a reducerii de 15% a cotei de TVA aplicata alimentelor (24% vs 9% TVA) si efectul psihologic al acestei reduceri pe care au contat factorii de decizie politica;

3. o diminuare a efectului evazionist in produtia si comertul cu produse alimentare, semnalizat de multa vreme de mediul de afaceri, in care producatorii si comerciantii onesti sunt intr-o competitie neloiala cu cei ce incalca regulile fiscale ale jocului si fraudeaza statul;

4. o posibila crestere a locurilor de munca in agricultura romaneasca care furnizeaza materia prima;

5. o posibila inlaturare a discriminarii dintre restaurantele apartinand lanturilor hoteliere care aplica deja cota redusa de 9% pentru alimentatia furnizata clientilor hotelieri si restaurantele independente, care aplica cota standard de 24% TVA pentru toate produsele din meniurile lor si care vor putea aplica cota redusa de TVA incepand cu data de 1 iunie 2015.

“Trebuie tinut seama de faptul ca largirea aplicarii cotei de TVA se poate face doar in limitele impuse de Directiva CE 112/2006 privind TVA ce prevede in Anexa III lista bunurilor si serviciilor pentru care Statele Membre pot aplica cote reduse de TVA. Tot din aceasta lista se poate observa ca pentru bauturile alcoolice nu se poate aplica cota redusa de TVA, insa exista alte domenii din economia romaneasca care ar putea beneficia de aceasta facilitate, printre care ar putea fi: transportul de persoane, furnizarea apei, serviciile de televiziune, renovarea si transformarea locuintelor sociale si a celor private, servicii de curatare a strazilor, colectarea si tratarea deseurilor menajare”, a declarat Cristian Radulescu (foto), partener la Taxhouse-Taxand Romania.

Analizand experienta altor state member UE care au trecut deja prin acest proces, am notat ca aplicarea largita a cotei de TVA reduse pentru produsele de alimentatie sau alte bunuri ori servicii nu este tocmai un proces facil din perspectiva administrativa, atat pentru companiile din retail si distributie, cat si pentru autoritatile fiscale, care vor putea identifica, in timp, anumite produse de alimentatie pentru care sa considere ca nu se poate aplica cota redusa de TVA, functie de caracteristicele produselor sau de modul de comercializare / intrebuintare.

De exemplu, anumite produse cu o concentratie alcoolica semnificativa, suplimentii si aditivii alimentari, bauturi alcoolice vandute la pachet cu bauturi nealcoolice sau alimente, sunt posibile cazuri in care aplicarea cotei reduse de TVA ar putea da nastere la semne de intrebare in practica. Pentru a evita situatiile neclare, companiile din retail si distributie vor trebui sa fie pregatite si sa treaca printr-un proces de analiza “produs-cu-produs”, astfel incat sa se asigure ca aplica cotele corecte de TVA la comercializarea acestora.

“De asemenea extinderea cotei reduse de TVA pentru mai multe produse alimentare ar putea atrage dupa sine si modificarea regulilor de ajustare a TVA deductibila de la achizitia acestora in cazul unor situatii de depreciere a acestor bunuri din motive temeinice (cum ar fi expirarea termenului de valabilitate, perisabilitatea, retragerea unor produse in conditiile infestarii, depozitarii sau transportului neadecvat,etc.) ceea ce, implicit, presupune ajustarea sistemelor informatice (ERP) ale contribuabililor, precum si modificarea sistemelor informatice al caselor de marcat si a legaturilor create intre casele de marcat si sistemele informatice ERP”, declara Cristian Radulescu.

In plus, in opinia lui Cristian Radulescu, politica de marketing a companiilor din distributie si retail ar trebuie reanalizata pentru a se identifica impactul schimbarilor cotei de TVA si modul in care vor fi afectate discounturile acordate sub diverse forme (pentru achizitii viitoare de bunuri, discounturi pentru anumite categorii de produse, discounturi de volum si repartizarea acestora intre produsele la care se aplica cota standard si cota redusa de TVA) sau metodele folosite pentru promovarea vanzarilor

TVA de 9%: marile retele comerciale promit preturi mai mici

Reducerea TVA la alimente, bauturi nealcoolice si servicii de alimentatie publica de la 24% la 9%, din 1 iunie, se va regasi in totalitate in preturile de la raft, potrivit Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR).

Marile retele comerciale promit preturi mai mici dupa reducerea TVA

Marile retele comerciale promit preturi mai mici dupa reducerea TVA

Totodata, AMRCR spera ca micsorarea TVA va fi aplicata cat mai curand si pentru celelalte produse si precizeaza ca masura Guvernului va avea rezultate pozitive, mult mai mari decat cele estimate de analistii economici. "AMRCR considera ca reducerea TVA trebuie sa ajunga in buzunarul consumatorului si membrii asociatiei si-au manifestat disponibilitatea de a transfera aceasta reducere in pretul final al produselor. Prin urmare, acesta va scadea cu cota aferenta redusa", a declarat Dan Sucu, presedintele AMRCR.

El a adaugat ca retailerii au avut de-a lungul timpului semnale din partea consumatorilor ca majorare TVA a fost cea mai mare greseala economica a unui Guvern din ultimii 20 de ani. "Apreciem, asadar, intentia de a corecta o politica fiscala care a afectat deopotriva consumatorul si mediul de afaceri. Ne bazam, de asemenea, pe promisiunea Guvernului de a micsora TVA la 20% si pentru celelalte produse, astfel incat si clientii care vor sa cumpere pantofi, imbracaminte, obiecte sanitare sau mobila sa se bucure de calitate la preturi accesibile", a mai spus Dan Sucu.

TVA 9% la agro-alimentare, impact de 18,25 mld. lei la buget pana in 2018

Guvernul estimeaza ca reducerea TVA la 9% pentru produse agro-alimentare, bauturi nealcoolice, sectorul de restaurante si catering va avea un impact asupra bugetului de 18,25 miliarde lei cumulat pana in 2018, acoperit prin veniturile suplimentare incasate de ANAF si prin efectul multiplicator.

Ce impact va avea reducerea TVA la 9% pentru agro-alimentare

Ce impact va avea reducerea TVA la 9% pentru agro-alimentare

Astfel, pentru a doua jumatate a acestui an, cand va fi aplicata cota redusa de TVA, impactul asupra bugetului va fi de aproape 2,44 miliarde lei, pentru anul viitor de 5,17 miliarde lei, pentru 2017 de circa 4,78 miliarde lei, iar pentru 2018 de 5,86 miliarde lei. "Se estimeaza ca obligatiile si incasarile la bugetul general consolidat se vor majora ca urmare a efectelor de multiplicare economica determinate de reducerea TVA, transpuse in cresterea investitiilor si a locurilor de munca. Prin valorificarea de catre sectorul privat a disponibilitatilor banesti rezultate, se vor obtine venituri suplimentare de circa 1 miliard lei in anul 2015 si in jur de 1,8 miliarde lei in perioada 2016-2018", se arata in nota de fundamentare a proiectului de modificare a Codului Fiscal privind reducerea TVA de la 1 iunie.

Totodata, Guvernul se bazeaza pe incasari suplimentare ale ANAF de 5,5 miliarde lei in acest an, din care 3 miliarde lei au fost incasate suplimentar in primul trimestru, diferenta de 2,5 miliarde lei urmand a fi obtinuta pana la sfarsitul primului semestru. Pentru anul urmator, ANAF ar urma sa incaseze venituri suplimentare de 14 miliarde lei, iar in perioada 2017-2019 de 18 miliarde lei, ca un efect cumulat al mai multor masuri si actiuni.