WALL-STREET.RO l-a intalnit pe omul de afaceri timisorean la pranz in restaurantul Roberto’s, din incinta hotelul Hilton, cu doar o saptamana inainte de deschiderea oficiala a proiectului de birouri The Office din Cluj pe care il dezvolta in parteneriat cu NEPI. The Office este al doilea proiect de birouri dezvoltat de Sandor, dupa City Business Centre din Timisoara ( birouri achizitionate de NEPI-n.r), proiect cu care a rescris piata birourilor din oras. Pe langa afacerile imobiliare si business-ul de confectii Modatim, Ovidiu Sandor mai detine si o mica pensiune intr-un sat nemtesc din Banat, a inceput sa faca mici investitii tip business angel si are o colectie impresionanta de harti vechi, pe care le considera documente cu o incarcatura foarte interesanta de istorie.

Sa fii colectionar nu este atat de simplu ca “ai bani si cumperi ceva”, presupune rabdare, timp ca sa studiezi, sa cauti, sa intalnesti oamenii din domeniu si foarte mult studiu.

“Sunt documente istorice cu o incarcatura foarte interesanta. In loc sa ne dea raspunsuri ridica si mai multe intrebari. Aduc cu ele o fascinatie a trecutului (…) Este greu sa intelegem cine suntem daca nu intelegem cine am fost si cred ca este greu sa ne proiectam in viitor daca nu intelegem cine suntem astazi”, spune Sandor, care a mentionat ca detine peste 200 de harti vechi, care dateaza din secolul XV pana la mijlocul secolului XIX si chiar a avut acum cativa ani o expozitie la Muzeul Cotroceni.

Ovidiu Sandor

Care este cea mai interesanta poveste vizavi de o achizitie? “Ca orice colectionar am multe povesti. Acelasi gen de povesti ca si pescarii si vanatorii: cum ai prins pestele cel mare”, spune glumind Sandor, care mentioneaza ca ii este greu sa selecteze o istorisire si imi spune ca exista harti unde negocierile dureaza si 10 ani pana sa ajungi in posesia lor, adica “trebuie sa afli unde sunt, sa te intalnesti cu colectionari, sa dezvolti o relatie si sa astepti momentul cand cel care detine acel obiect este pregatit sa se desparta de el”. Il intreb imediat daca si in cazul lui a existat o "negociere" de 10 ani si imi marturiseste ca da, chiar a stat 10 ani pana sa cumpere o harta de la un roman stabilit in strainatate, completand “sunt harti pe care le-as vrea si pentru care trebuie sa astept 20-30 de ani sa apara pe piata”.

Astfel, rabdarea face parte din arsenalul colectionarului plecat la vanatoare. “Sa fii colectionar nu este atat de simplu ca “ai bani si cumperi ceva”, presupune rabdare, timp ca sa studiezi, sa cauti, sa intalnesti oamenii din domeniu si foarte mult studiu. Cand ajung la Londra, spre exemplu, incerc sa imi rup o parte din zi pentru a merge la British Library, unde exista una dintre cele mai importante colectii de harti din lume. Asta si este frumusetea colectionatului, nu sa le ai pe un perete sau intr-un sertar sau seif, ci toata experienta. Cel putin pentru mine din acest motiv este atractiva activitatea de colectionar”, a explicat Ovidiu Sandor, care si-a inceput colectia de harti in urma cu circa 15 ani.
Ce l-a determinat sa colectioneze? Raspunde sincer ca nu stie. “De mic copil am avut o fascinatie fata de harti. La un moment dat am primit cadou de la parinti un atras geografic tiparit in RDG, care era la o calitate mult mai buna. Imi amintesc ca atunci cand citeam, pe vremea aceea nu puteam calatori, aveam atlasul si hartile langa mine ca sa pot urmari pe unde calatoreau personajele din carti”, isi aminteste Sandor.

“Sunt harti pe care le-as vrea si pentru care trebuie sa astept 20-30 de ani sa apara pe piata”.

Cum se reflecta pasiunea sa in businessul de zi cu zi? Ovidiu Sandor a explicat ca in opinia sa pasiunile, viata de familie, locul in care esti la nivel personal in general, sunt necesare unei persoane pentru a putea fi un antreprenor de succes sau un manager talentat, in opinia lui acest echilibru este esential. Totusi daca se gandeste la el ca business man nu ar pune pasiunea pentru colectionat in topul lucrurilor din viata lui care au avut un impact in activitatea de business, ci alte trei elemente: familia, perioada petrecuta in Suedia si asociatia studenteasca BEST.

Primul element ( nu neaparat in ordinea importantei dupa cum a precizat si Sandor) este faptul ca a trait o perioada in Suedia, unde a facut un doctorat si a colaborat la un proiect de cercetare in timpul facultatii si astfel a avut ocazia sa vada un alt gen de sistem, de societate, un alt mod de a lucra, de a solutiona probleme “Am vazut practic viitorul, o societate si un sistem la care Romania aspira ca tara si am preluat multe lucruri legate de business: importanta seriozitatii, sa construiesti pe termen lung, sa faci lucrurile simplu si eficient”.

Ovidiu Sandor: Sfatul meu pentru tineri este sa se implice intr-o asociatie studenteasca importanta. Pentru mine a fost o adevarata scoala

Al doilea element, care este si un sfat pe care l-ar da tinerilor, a fost faptul ca a facut parte dintr-o asociatie studenteasca europeana puternica- BEST, echivalentul AIESEC, dar in universitatile tehnice. La BEST a fost si vicepresedinte european. “Acolo am invatat ce inseamna buget, proiect, negociere, am lucrat cu studenti din alte tari, alte culturi, am invatat ca nu exista doar modul romanesc de a face lucrurile. Am invatat sa atrag bani, pentru ca trebuia sa atragem finantari pentru proiecte. BEST a fost o scoala importanta pentru mine si multe din lucrurile invatate acolo le-am putut pune in practica".

Cea de-a treia scoala a fost familia. “Vrand, nevrand, tatal meu conducand timp de 25 de ani Modatim, in casa am auzit vorbindu-se mereu de evolutia firmei, de planurile lui, de clienti, de oamenii din firma si chiar daca nu esti neaparat interesat de aceste lucruri cand esti copil, totusi creierul le inmagazineaza. Prin urmare in 1998 cand am preluat conducerea Modatim mi-am dat seama ca sunt multe lucruri le stiam deja. Tot din familie am si valorile: munca si seriozitatea, care trebuie sa existe intr-un business”.

Cum a evoluat mediul de business

Care au fost cele mai mari schimbari pe care le-a observat in mediul de business din 1998, anul in care a intrat in business, pana in prezent? Pe langa faptul ca mediul de business se profesionalizeaza pe zi ce trece, ca firmele romanesti sunt din ce in ce mai bine organizate si ca totusi, chiar daca nu este mai simplu si nici cu mai putine taxe, sistemul legislativ si fiscal este mai asezat si lucrurile sunt mai clare, Sandor considera ca a trecut, mai ales dupa 2008," vremea afacerilor la plezneala" si a deal-urilor cu orizont de timp limitat. “Se vede mult mai bine ca afacerile construite cu termenul lung in minte sunt cele care cresc si se dezvolta. Acei antreprenori care poate nu s-au imbogatit atat de repede ca altii, ci au facut totul pas cu pas si foarte atent gandit ca strategie si etape sunt cei care au trecut mai usor prin criza si acum isi cresc afacerile”, a completat Sandor.

Ovidiu Sandor

Ovidiu Sandor si-a intrerupt in 1998 doctoratul, reluat ulterior, pentru a prelua managementul Modatim, businessul de confectii condus de tatal sau timp de 25 de ani. Aceea a fost intrarea in zona de business. In imobiliare a ajuns mai tarziu, cand a hotarat alaturi de sora sa, sa relocheze fabrica de confectii. Initial au dorit sa vanda terenul central al fabricii, dar in 2004-2005 ofertele investitorilor imobiliari erau atat de mici ca nu acopereau nici relocarea fabrici, spune omul de afaceri timisorean. Asta a nascut si ideea unui proiect.”Am analizat piata si a gasit o nevoie de spatii de birouri clasa A pentru ca nu exista nici o cladire de acest tip in oras. Neavand capitalul unui mare dezvoltator, dar si dintr-o mentalitate banateana am zis ca nu vom face de la inceput un mare proiect, ci vom dezvolta pas cu pas, iar asta a fost una dintre deciziile importante pentru ca odata venita criza te adaptezi mai usor faca faci lucrurile pas cu pas”, isi aminteste Sandor. De altfel fabrica a fost relocata abia dupa ce a inceput a doua cladire de birouri din proiectul din Timisoara. Acum in proiect se construieste ultima cladire, a cincea, care va fi gata in primavara lui 2015.

Birourile The Office Cluj: o accelerare a discutiilor, ca urmare a finalizarii cladirii

Saptamana viitoare va fi inaugurat si The Office Cluj, al doilea proiect dezvoltat de omul de afaceri, pe o piata care trece in prezent printr-o etapa foarte dinamica, asa ca il intreb pe Ovidiu Sandor cum merg lucrurile la The Office, proiect deja inchiriat peste 50%, acum, pe ultima suta de metri. “Avem deja peste jumatate din cladire inchiriata, dar in acelasi timp si multe discutii pentru spatiul inca disponibil. Ma astept si la un efect al inaugurarii, pentru ca este altceva atunci cand poti vedea, simti cladirea, asa ca vedem o accelerare a discutiilor, iar in urmatoarele luni ne asteptam sa finalizam o buna parte din discutiile existente. Se dovedeste ca in Cluj este un mediu surprinzator de dinamic la ora actuala”, a declarat Sandor. El a adaugat ca “discutam cu cateva zeci de firme si toate au planuri de expansiune, cateva dintre ele chiar foarte ambitioase cu cresteri de sute de angajati”.

Ovidiu Sandor“Credem ca vom inchiria prima etapa a proiectului nostru fara sa golim nicio alta cladire din Cluj, chiar si oferta noastra cumulata cu a celorlalte proiecte existente nu va acoperi cresterea cererii”.

Dinamismul pietei a dus si la o competitie mai mare in oras, alte cateva proiecte de dimensiuni importante fiind in constructie. Sandor este de parere insa ca proiectul The Office vine in intampinarea cererii printr-o combinatie intre zona centrala, cu accesibilitate buna, suprafata mare disponibila per etaj care ajunge si la peste 3.000 mp si posibilitatea clara de expansiune.

“Toate aceste firme au planuri de crestere. Pe partea de servicii: IT, engineering, financiare, Romania este foarte interesant pozitionata. Este intr-o zona sigura a lumii, fiind membra UE si NATO, si are un cost extrem de atractiv. Daca adaugi si faptul ca avem o cultura apropiata de cea vestica si o inclinatie a tinerilor spre limbi straini, atunci oferta este foarte buna”, spune Sandor. “Aproape imbatabila”, aproba el comentariul meu la enumararea sa. In acest context, omul de afaceri spune ca a observat cresteri ale cererii si la Timisoara si la Bucuresti, dar ca la Cluj exista totusi o dinamica mai accelarata. Bazandu-se pe aceasta dinamica a cresterii cererii, Sandor completeaza “credem ca vom inchiria prima etapa a proiectului nostru fara sa golim nicio alta cladire din Cluj, chiar si oferta noastra cumulata cu a celorlalte proiecte existente nu va acoperi cresterea cererii”.

Clujul, un oras relevant si pe scena de arta contemporana internationala

Clujul nu devine relevant international doar ca destinatie pentru centre de servicii, ci, aflu de la Sandor, ca este un oras din ce in ce mai relevant pe scena de arta contemporana. In cladirile de birouri dezvoltate de Sandor sunt gazduite si expozitii de arta, arta contemporana fiind de altfel si cea mai recenta pasiune a omului de afaceri. “Asa cum este pe val in zona de cinema, Romania este pe val si pe zona de arta contemporana. Doar ca sa dau un exemplu, in toamna anului trecut in spatiul cultural al Louis Vuitton din Paris a fost o expozitie cu arta contemporana romaneasca. Mai ales Clujul a devenit relevant pe scena de arta. Exista chiar o carte care prezinta 12 orase non traditionale care contribuie cel mai mult la arta contemporana internationala, iar Clujul este printre ele”, spune Sandor, care imi mentioneaza si artisti ca Mircea Cantor, care au primit premii importante internationale pentru arta contemporana.

Birourile lui Ovidiu Sandor mai gazduiesc si o veche iubire a omului de afaceri: IT-ul. Astfel, Sandor a amenajat in City Business Centre un Startup Hub. Il intreb pe Ovidiu Sandor daca nu cocheteaza si cu investitiile in IT, mai ales avand in vedere ca are pregatire in acest domeniu. Sandor a terminat Facultatea de Calculatoare la Timisoara si a facut doctoratul tot in domeniu la Institutul Regal Tehnic din Suedia, cu care a colaborat inca din studentie pentru un proiect de cercetare.

“Prima iubire nu se uita, asa ca exista o intoarcere a mea spre aceasta zona”, marturiseste Sandor. Aceasta intoarcere are loc o data prin The Startup Hub din City Business Centre in Timisoara, un spatiu de cowork, complet mobilat si dotat care este administrat specific si care se adreseaza preponderent startup-urilor din zona de IT, dar si din alte zone creative. “Oricine poate veni aici si inchiria numarul de locuri de care are nevoie pentru perioada de care are nevoie. Este similar cu un spatiu de lucru flexibil din punctul acesta de vedere, doar ca administrarea este focusata pe startup-uri. Aici si in centrul de conferinte avem evenimente legate de IT si startup-uri, intalniri ale comunitati de IT din Timisoara, gazduite gratuit, intalniri cu investitori, cu antreprenori de succes din strainatate. Cream un loc plin de viata, nu punem la dispozitie doar un birou. Esti pus in contact cu alti tineri, cu alte afaceri, cu potentiali investitori, aducem mentori si consultanti. Incercam sa cream un mediu febril in care ideile sa se poata naste si dezvolta”, povesteste Sandor.

Startup Hub are o persoana dedicata, Radu Ticiu, si este si un punct de intalnire intre tinerii talentati si companii prin sinergiile care se creeaza cu companiile chiriase din birourile de langa Piata 700. Vezi cum arata Timisoara Startup Hub.

Locul unde iau nastere ideile: un startup hub care da aripi creativitatii

Locul unde iau nastere ideile: un startup hub care da aripi...

Ovidiu Sandor, business angel

Pe langa acest mod de a se intoarce spre IT, Sandor spune ca incearca in mod activ sa monitorizeze startup-urile locale in vederea unor potentiale contributii, fie ca investitor, fie pe partea de consultanta sau de contacte de business. De altfel, a si inceput sa faca mici investii de tip angel investment in startup-uri. “Este o activitate pe care imi propun sa o dezvolt, ea fiind complementara activitatii de imobiliare. In imobiliare vorbim de proiecte mari, pe termen lung, cu investitii substantiale, dar care sunt pe undeva niste proiecte care urmeaza o reteta destul de bine predefinita. Intr-un concept de birou nu inventezi roata, ci adapteze, rafinezi, creezi ceva specific pentru piata. In aceasta activitate in schimb vorbim de investitii destul de mici comparativ cu real estate-ul, este un domeniu extrem de dinamic, in care nu exista retete predefinite ale succesului. A fi in cele doua zone mi se pare un echilibru interesant”, completeaza Sandor.

Citeste si:

Robeto's, Hilton

Pe langa fabrica de confectii, care este inca in proprietatea familiei, Sandor mai are si o mica pensiune, Casa Altringen, intr-un sat nemtesc din Banat. “Una din acele pensiuni care incearca sa pastreze autenticul unei epoci, a unei populatii. Este un business de suflet mai mult decat orice altceva, daca ii pot spune business”, a mentionat dezvoltatorul imobiliar. Dintre businessurile sale, Sandor se dedica cel mai mult in imobiliarelor, de fabrica de confectii ocupandu-se sora sa, Animona Hutu, el fiind implicat strict la nivel strategic. “Ne implicam strict la nivel strategic in sensul in care ne consultam pe unele decizii. Businessul efectiv este condus de sora mea”, a precizat Sandor.

Sandor spune ca, in general, in imobiliare se implica foarte puternic in prima etapa in care lucreaza impreuna cu arhitectul, cu partenerii pentru definirea conceptului. “La Cluj spre exemplu am facut peste 30 de variante de studii de volumetrie pentru a decide care este cea mai aproapiata de cladirea ideala pentru potentialii chiriasi. Este o activitate in care vreau sa fiu implicat pentru ca de acolo poti face lucrurile foarte bine sau nu. In procesul de constructie deleg destul de mult, insa sunt foarte implicat in partea de inchirieri si tot ce inseamna client, pentru ca ascultandu-l pe client poti intelege nevoile lui si sa asezi proiectul cat mai aproape de aceste nevoi. Noi nu inchiriem mp, noi rezolvam niste probleme pentru chiriasii nostri astfel incat ei sa fie focusati pe business-ul lor. De aceea sunt importante discutiile pentru ca asa intelegi incotro merge piata, cum se modifica cerintele si ne putem imbunatati proiectele o data cu trecerea timpului”, spune Sandor.

Ce tendinte sunt pe piata de confectii

In ceea ce priveste Moodatim, Ovidiu Sandor spune ca se implica doar la nivel de strategie. Fabrica Modatim exporta integral productia, partial lohn, partial export direct. Il intreb cum simte piata confectiilor? “In confectii vedem in primul rand ca, dupa ce multi ani productia s-a mutat catre Asia, acum o parte din aceea productie a inceput sa se mute din China catre tari precum Romania. Sunt aceleasi motive geostrategice ca si in cazul centrelor de servicii, plus ca este mai usor sa colaborezi cu firme din Romania decat din Asia, avand in vedere ca industria modei este una cu un timing foarte strans. Hainele sunt daca vreti precum mancarea, expira. Daca nu ai pe raft produsul potrivit la momentul potrivit trece moda si produsul expira, adica trebuie vandut la reducere. Astfel apropierea de vest ne ajuta”, spune Sandor.

Roberto's Hilton

Pe aceasta intoarcere din Asia spre Europa, Romania concureaza cu tarile din regiune si din nefericire avem un mare handicap legat de impozitarea fortei de munca, costul cu munca fiind o componenta importanta pentru companiile cu activitati in productie. “Romania are un dezavantaj pentru ca intr-o comparatie cu regiunea avem cel mai mare cost al muncii, chiar daca salariul net nu este mai mare, iar pentru industriile foarte intense ca manopera Romania nu este competitiva din punct de vedere al impozitarii. In mod ciudat daca ne uitam la impozite, in Romania cel mai mult ii impozitam pe angajati (peste 40%) si pe antreprenori (16% pe profit, 16% pe dividende), avem apoi o categorie larga cu impozitarea 16%, dar si unele activitati, cum ar fi tranzactiile de terenuri, unde nu se impoziteaza profitul si o zona mare gri si neagra. Noi impozitam cel mai mult cele doua categorii care aduc cea mai relevanta plus valoare”, spune Sandor, care considera ca este necesara o rebalansare a impozitarii pentru ca este “anormal sa ii penalizezi prin impozitare pe cei doi care produc cea mai mare valoare adaugata”.

Taxele, marea problema: sistemul este mult prea complicat

Sandor considera ca avem un sistem mult prea complicat de impozite si taxe, cu prea multe exceptii. In opinia lui ar trebui uniformizate impozitele si taxele si crescuta baza de contribuabili, pentru ca nu este suficient sa colectezi si mai mult de la cei care platesc deja. “Zona de evaziune trebuie atacata tintit, acolo unde sunt suspiciuni, nu sa se faca controale la intamplare”, a explicat Sandor, care considera ca sistemul trebuie mult simplificat.

Este sarcina statului sa se asigure ca e usor sa iti platesti impozitul. Ca sa iti platesti impozitul pe casa trebuie sa faci un dosar urias sa-ti inregistrezi fiscal proprietatea. E ca si cum ar face-o special ca sa nu iti ia banii. Tot acest sistem trebuie simplificat, sa ai o declaratie pe an, cu plata o data pe an a tuturor impozitelor. Firmele de consultanta fac o agenda a obligatiilor fiscale si atunci cand o rasfoiesti observi ca aproape in fiecare zi ai cate o declaratie de depus sau un impozit de platit”, comenteaza Sandor, care adauga ca pana si programul primariilor si administratiilor financiare arata parca o lipsa de dorinta de a-ti lua banii, neavand cum sa platesti impozitele decat daca iti iei liber de la lucru. “Lumea trebuie sa isi ia liber sa isi plateasca taxele, iar toate zilele acestea nelucrate inseamna o scadere a productivitatii economiei romanesti, bani pierduti de angajat, de angajator si de stat”, completeaza Ovidiu Sandor, intr-un dialog despre fiscalitate care mai continua minute in sir.

Nota de plata

Apa plata

Limonada

Expresso

Baccala

Ton rosu

Total: 235 lei

Fotografii de Mircea Dragos.