De ce angajații din anumite țări sunt mai dornici să se întoarcă la birou decât alții

Pandemia a adus o schimbare uriașă în ceea ce privește modaliatățile de lucru. Conferințele de pe Zoom au luat acum locul ședințelor de zi cu zi care aveau loc într-o sală din sediul companiei. Unii angajați s-au adaptat rapid lucrului de acasă, alții mai puțin, ceea ce face ca părerile să fie împărțite în acest context. Dar dacă brusc toți angajații ar trebui să se întoarcă la birouri, cât de dispuși ar fi să facă acest lucru? Răspunsurile diferă de la o țară la alta.

Două sondaje recente sugerează o diferență de opinie între SUA, Marea Britanie, dar și alte țări. Un sondaj realizat în luna iunie de Manpower Group, aplicat în opt țări, arată că salariații din SUA și Marea Britanie s-au arătat reticenți cu privire la întoarcerea la sediul de lucru, comparativ cu angajații din Germania, Franța, Italia, Mexic, Singapore și Spania, scrie Financial Times.

Angajații din SUA și Marea Britanie, state mai puternic afectate de pandemia de COVID-19, susțin că nu se grăbesc să se întoarcă la muncă, de teamă să nu dea naștere unor posibile focare de infecție, fiind mai mult preocupați de prezența unui al doilea val de îmbolnăviri.

În Italia, regulile venite din partea Guvernului sunt mai mult decât clare: acolo unde este posibil, angajații trebuie să lucreze cât mai mult de acasă, mai ales părinții.

Hong Kong, o zonă puternic afectată de pandemia de COVID-19, autoritățile au fost flexibile în ceea ce privește permiterea desfășurării activităților de acasă, însă în același timp au pus accent pe o întoarcere cât mai rapidă la birou. Aceeași situație a fost impusă și în Germania, explică Steffen Kampeter, șeful BDA, una dintre principalele organizații patronale.

Citeste si:
Petrescu, Invent Media: Revenirea în V a politicienilor pare hilară
Eduard Petrescu, Invent...

Angajații primesc mesaje mixte de la guvern și companii

Încrederea scăzută în guvernul unei țări sau mesajele primite de la guvernanți care le contrazic pe cele transmise de șefii companiilor aduc confuzie în rândurile angajaților și pot sumbina încrederea acestora în sistem.

În mod similar, în SUA, recomandările variate din diferite state și neîncrederea pe scară largă față de experți au crescut neîncrederea și încordarea angajaților. La sfârșitul lunii martie, Președintele Donald Trump a declarat pentru prima dată că este timpul ca oamenii să se întoarcă la muncă, cu mult înainte de apogeul pandemiei în SUA.

Cât de sigure sunt birourile?

Un al doilea factor important a fost disponibilitatea și capacitatea angajatorilor de a face locurile de muncă sigure pentru întoarcerea angajaților. Încă din luna iunie, companiile din Franța au fost mai ferme în a le transmite salariaților că trebuie să revină la muncă, față de cei din Marea Britanie sau SUA. După ieșirea din starea de urgență, autoritățile au sfătuit organizațiile să mențină într-o măsură lucrul de acasă, dar să-i cheme totuși pe angajați și la muncă, cu respectarea a 4 metri de distanță între birouri.

Companii mari, cum ar fi LVMH și Vivendi, au început să aducă angajații înapoi la muncă, însă doar câteva zile pe săptămână, împărțindu-i adesea în echipe și ore ca să evite aglomerările. Și pentru L’Oréal, cel mai mare grup de cosmetice din lume, abordările au fost treptate în acest sens. Până la mijlocul lunii iunie, compania avea aproximativ 50% din personalul întors la sediul de lucru. Ulterior, pe 22 iunie, a cerut tuturor managerilor să se întoarcă la locul de muncă.

Citeste si:
Salariile din România: creștere, scădere sau stabilitate?
Analiză: Cum au evoluat...

Dar mijloacele de transport în comun?

Multe din temerile legate de întoarcerea la locul de muncă au la bază siguranța mijloacelor de transport în comun.

„În cea mai mare parte a Europei, birourile sunt mai mici, orașele sunt mai mici, oamenii merg cu bicicleta la muncă, deci nu există același risc de contagiune. Dar Londra și New York sunt un coșmar. Nimeni nu-și poate da seama cum să facă (districtul financiar din) Londra sigură, când există Canary Wharf și linia de metrou Jubilee”, a declarat directorul executiv al unei agenții de rating.

De altfel, tocmai nesiguranța pe care o prezintă mijloacele de transport în comun a fost și motivul pentru care autoritățile din Italia au decis să amâne începutul de școală până pe 14 septembrie, mai târziu comparativ cu anii precedenți.

Citeste si:
Când ar urma să înceapă vaccinarea anti-COVID-19 în Germania
Când ar urma să înceapă...
Sursa foto: Shutterstock

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Setari Cookie-uri