Deși pare că în jurul nostru totul se învârte în jurul banilor, cunoașterea salariului rămâne în continuare un subiect tabu în România. Angajații vorbesc pe la colțuri despre cine și cât câștigă, în timp ce managerii se feresc să rostească valori salariale în alt context decât la interviul de angajare, totul în acord cu legislația muncii, care arată că „salariul este confidenţial”. Însă, până în 2023, România va trebui să se alinieze cu normele impuse de UE și să publice salariile în anunțurile de angajare. Specialiștii din piața muncii, invitați în cadrul evenimentului organizat de wall-street.ro „Reshaping HR: ce contează în lupta pentru atragerea și reținerea talentelor”, au avut opinii diferite referitor la acest subiect.

De ce salariul nu ar trebui să mai fie un subiect tabu

Un anunț de angajare bine scris simplifică atât interacțiunea candidaților cu respectivul mesaj, cât și munca recrutorului. Însă, dacă în cadrul acestuia se regăsește și valoarea salarială, nu vor fi atrași doar candidații care în mod firesc ar aplica pentru respectiva poziție, ci și un alt pol de candidați care nu și-ar fi trimis CV-ul în mod normal pentru acel job, explică Bogdan Badea, CEO-ul platformei de recrutare eJobs România.

Salariile sunt un subiect tabu și nu ar trebui să fie. Ar rezolva poate multe din problemele candidatilor, poate ar ține în țară anumiți candidați care nu știu că sunt salarii mai mari decât s-ar aștepta ei la prima vedere.

- Bogdan Badea, CEO eJobs România -

Bogdan Badea, CEO eJobs România

Bogdan Badea oferă exemplul unor doi mari retaileri din piața locală: McDonald's România și KFC. Una din companii a decis să publice în anunțul de angajare salariul oferit, motiv pentru care a atras cu 60-70% mai mulți candidați decât concurentul său, deși, salariul oferit era mai mic decât a celui care nu era la vedere. În acest tip de situație, percepția românilor e că dacă ai în anunț publicat salariul, e clar mai mare ca al competiției, mai explică CEO-ul eJobs România.

Alexandra Tureschi, HR Country Manager în cadrul Majorel România, unul dintre cei mai mari jucători din industria de customer care, vede diferit ideea de transparentizare a salariilor.

„Sunt avantaje și dezavantaje. Dacă salariul este intre 2.000 și 2.500 de lei și în momentul de față câștigi, să zicem, 2.200 de lei, poate fără 3.000 de lei nu ai pleca la alt job. Și atunci dacă vezi în anunț, vei spune că nu aplici, pentru că limita maximă e 2.500 de lei. Și totuși, dacă ai avea curiozitatea sa ai o discuție cu reprezentanții companiei, față în față sau online, s-ar putea să te gândești că e un mediu de lucru mai plăcut, sunt beneficii extra și poate că te răzgândești.

Nu aș putea sa zic ca mi-ar plăcea sa văd salariile. Da, e adevărat, suntem oameni curioși din fire. Și eu poate aș fi, dar în același timp nu știu în ce măsura m-ar influența să văd un anunț de HR Country Manager unde există un salariu dublu față de al meu, dar cu toate acestea să nu aplic pentru că nu știu cum e mediul acolo, eu sunt o persoană foarte stabilă, îmi doresc să rămân în compania actuală și atunci nu știu dacă m-ar motiva să văd salariul”, afirmă Alexandra Tureschi.

Alexandra Tureschi, Majorel

Companiile mari din România care vor să fie în acord cu salariile oferite de piață participă constant la studii salariale pentru a vedea unde se situează din punct de vedere al salariilor oferite, în raport cu ceilalți competitori, mai arată specialistul de la Majorel.

Citește și: HR Talks | Transparentizarea salariilor, o măsură bună și pentru România?

Spiritul transparentizării are o serie de costuri. Care e frica majoră a managerilor

Norvegia este și la capitolul transparentizării salariilor un stat model și asta pentru că salariile pot fi verificare într-o bază de date care este accesibilă tuturor cetățenilor. Totodată, în țări mai apropiate de noi, cum este Slovacia, chestiunea publicării salariului și menținerii unei grile corecte de salarizare este una foarte riguroasă. Legea spune negru pe alb că nu ai voie să plătești un salariu mai mic decât cel publicat în anunțul de angajare și nici să-ți plătești oamenii de pe aceeași poziție cu mai puțini bani decât l-ai plăti pe un proaspăt angajat, ocupant al aceleiași poziții.

În România, grilele salariale ar trebui armonizate cu cele oferite candidaților la angajare, însă până acolo, piața candidaților și a companiilor va acumula pe traseu multe frustrări și nemulțumiri.

„Dacă de mâine s-ar da o lege să pui salariul în anunțul de angajare, la fel ca în alte state din Europa, în primul rând ar tensiona foarte mult atmosfera internă. Pentru că, să fim realiști, de multe ori, salariile celor pe care vrei să-i atragi sunt mai mari decât ale celor pe care îi ai deja pe acele poziții. Asta e frica majoră a companiilor, practic de aici pornește tot acest subiect tabu. Deci se va tensiona zona internă, în primul rând, înainte să se detensioneze. După un anumit timp, așa cum se întâmpla cu toate subiectele tabu, nu se va mai discuta, va dispărea (...) Transparentizarea ar ajuta ca pe termen lung sa nu mai existe acest subiect tabu. Pe termen lung clar va ajuta pe toată lumea”, mai arată Bogdan Badea.

Vezi și: Reshaping HR | Berteanu (Bittnet Group): În 2022 vom asista la un exod al oamenilor calificați, scârbiți de ce se întâmplă în România

Un anunț cât un un ecran de telefon

Cum ar trebui să arate, dar, mai ales, cum nu ar trebui să arate un anunț de angajare, a fost un alt subiect dezbătut în cadrul „Reshaping HR: ce contează în lupta pentru atragerea și reținerea talentelor”, organizat de wall-street.ro. În mod cert, un anunț de angajare trebuie să fie cât mai clar, concis, iar candidatul să înțeleagă cu exactitate ce vrea angajatorul să transmită. Anunțul trebuie să fie adaptat postului vacant ce trebuie ocupat și să conțină informațiile esențiale legate de activitățile pe care persoana le va îndeplini.

Anunțul trebuie să îl facă pe candidat să își imagineze cum va arată jobul lui, chiar dacă sunt și aspecte pe care le clarificăm în perioada interviului de angajare sau în perioada de induction, dar să rămână cât mai puține semne de întrebare. Modul în care concepem aceste anunțuri ne ușurează și nouă munca (...) Ar trebui să fie ușor de înțeles pentru că ar trebui să fie pe limba candidatului și să fie adaptat pe limbajul pe care este obișnuit să i se vorbească. Într-un fel ii vorbești unui proaspăt absolvent și altfel e limbajul pentru o poziție managerială.

Gina Iordan (foto), HR Director Concelex

Gina Iordan, HR Director Concelex

Bogdan Badea a punctat mai curând cum nu ar trebui să arate un anunț de angajare. Acesta a transmis că anunțurile de angajare lungi, stufoase, cu un șir lung de responsabilități plasate cu „copy-paste” din din job description sau din fișa postului ar trebui să lipsească de pe platformele de recrutare.

80% din traficul de pe eJobs este de pe mobil. Dacă dai scroll de șase ori că să vezi ce scrie în anunț, crezi că un candidat va face acest lucru? Dacă îți întră într-un ecran, e perfect, hai să zicem să mai dai o singură dată în jos, dar doar puțin. Atât.

Pune acolo ce îl interesează pe om, pe lângă salariu, de exemplu locația, posibilitatea muncii remote, beneficiile expuse foarte clar și responsabilitățile să fie cinci, șase. Când vezi 25-30 de responsabilități, pare că acel job este super complicat. În primul rând pleci de la premisa că o să te muncească de toate aceste 30 de task-uri pe care le pui acolo. Pur și simplu e o chestie de percepție și o chestie perfect normală din partea oamenilor care aplică”, a declarat CEO-ul platformei de recrutare.

Reshaping HR: Ce contează în lupta pentru atragerea și reținerea talentelor” este un eveniment realizat de wall-street.ro și sponsorizat de Lugera-The People Republic, Mondelēz România și Nespresso.

Sursa foto: Udr Ovidiu

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Setari Cookie-uri