Peste 6.600 de ucraineni s-au angajat în România de la data izbucnirii războiului în Ucraina și până la puțin timp după mijlocul lunii aprilie 2023. Majoritar sunt ajunse în România femei cu copiii, iar situația vulnerabilă în care se află le împinge să cadă pradă exploatării sexuale sau a exploatării în muncă, unde sunt ademenite cu „joburi care sunt prea bune pentru a fi adevărate”. „De abia acum încep cazurile de exploatare în muncă și abuzurile sexuale în rândul refugiaților ucraineni”, spune directorul asociației eLiberare, specializată în combaterea traficului de persoane.
Munca la negru, o practică des întâlnită în rândul angajaților ucraineni
Numărul cetăţenilor ucraineni care se angajează în România, după declanşarea războiului din ţara vecină, continuă să crească de la o zi la alta. La mai bine de un an de la izbucnirea războiului din Ucraina, cetățenii ucraineni continuă să se refugieze în țara noastră. Începând cu data de 10 februarie 2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 25 aprilie 2023, ora 24:00, la nivel naţional, au intrat în România 4.069.908 cetăţeni ucraineni, potrivit datelor furnizate de Poliția de Frontieră.
Dintre aceștia, 6.651 s-au angajat în România, până la data de 18 aprilie, arată datele furnizate de Ministerul Muncii, potrivit Agerpres. Însă activitatea cetățenilor ucraineni în piața muncii nu pare să fie lipsită de evenimente.
Citeste si:
„Am întâlnit cazuri cu femei ucrainene aflate în tranzit care ne-au povestit experiența lor de când au intrat în țară. Au fost urmărite de grupuri de bărbați, dar și de femei. Și am întâlnit și pe partea de munca, atât femei, cât și bărbați, adesea fără contracte de muncă, muncind la negru, la fel cum am întâlnit și oameni care deși aveau contracte de muncă, nu au fost plătiți nici măcar o zi”, a declarat Loredana Urzică-Mirea, director Executiv Asociația eLiberare, specializată în combaterea traficului de persoane, în cadrul unui eveniment.
Cei mai mulţi dintre refugiaţi, 1.730, lucrează în industria prelucrătoare, iar 1.001 în construcţii. De asemenea, când își caută un loc de muncă, ucrainenii se uită către sectoare precum HoReCa, turism, comerț, manufactură, industrii în care se practică, de altfel cele mai multe abuzuri la nivelul muncii de către angajatorii români. Pe lângă acest aspect, o altă vulnerabilitate majoră este faptul că mulți angajatori încheie contracte de muncă în limba română, ceea ce face imposibilă înțelegerea acestuia pentru refugiații ucraineni veniți în România pentru că nu știau la ce riscuri se supun.
Citeste si:
E o foarte mare problema legată de piața muncii. E nevoie foarte mare de resurse pentru angajatorii români. Pur și simplu nu conștientizează lucrurile pe care le fac, ca de exemplu că este ilegal să semnezi un contract de muncă într-o limba pe care nu o cunoști. Acolo e nevoie de foarte multe resurse pentru oamenii care angajează, de la translatori, la mediatori culturali care ar putea să aibă acces din când în când.
Loredana Urzică-Mirea, director Executiv Asociația eLiberare
Nu puține sunt și oferte de „joburi care sunt prea bune pentru a fi adevărate” și care se adresează în special adolescentelor și tinerelor venite din Ucraina, ademenite ulterior de traficanții de persoane. Loredana povestește că a întâlnit și tinere de 19-20 de ani care au fost întrebate dacă nu vor să ofere servicii sexuale, dar și fete care au fost atrase cu joburi care păreau a fi cele mai bune din câte puteau exista, pentru ca ulterior să ajungă să fie hărțuite.
Citeste si:
Mame care își lasă copiii singuri acasă
Lipsa locurilor la creșe și grădinițe le împinge pe mamele venite din Ucraina să aibă un acces redus sau deloc în piața muncii pentru că nu au cine să-și lase copiii. Unele dintre ele au fost nevoite să își ia joburi part-time, timp în care copiii sunt nevoiți să rămână singuri acasă, arată reprezentanții asociației eLiberare.
„Ministerul Muncii spunea că erau în jur de 4.000 – 5.000 de persoane angajabile. Știți că sunt foarte multe mame cu copii care nu pot fi lăsăți singuri acasă. Am întâlnit și aceste tipuri de cazuri. Sunt mame cu copii mici care lucrau part-time la supermarket și în timpul în care erau la muncă își lăsau copiii singuri acasă. Cumva trebuie preîntâmpinate aceste scenarii. Le cerem oamenilor să se angajeze, dar trebuie să ne asigurăm că avem aceste servicii pentru fiecare situație în parte acoperite”, a mai precizat Loredana Urzică Mirea.
Citeste si:
Din punct de vedere al judeţelor în care lucrează cetățenii ucraineni, cei mai mulţi, 2.713, au optat pentru municipiul Bucureşti, în timp ce în Bistriţa-Năsăud sunt 445, în Timiş - 428, Arad - 376 şi Maramureş – 332.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
