Nu mai este un secret faptul că România, la fel ca întreaga piață europeană a muncii suferă din prisma deficitului de personal. Provocarea majoră, însă, este deficitul de personal calificat la cerințele actuale ale pieței. În 2023, aproximativ 75% dintre angajatorii care își desfășoară activitatea în 21 de țări europene nu au putut găsi candidați care să dețină competențele potrivite sau competențele căutate de ei.

Această nevoie a fost una în creștere de la 42% în 2018, la 54% în 2023, iar vestea proastă este că nu există niciun semn că cererea de angajați calificați va încetini în curând. Lipsa de calificare a angajaților devine o problemă tot mai presantă pentru angajatorii din toată Europa. În 2023, 54% dintre IMM-urile din UE au raportat dificultăți în a găsi angajați cu competențe potrivite, aceasta fiind una dintre cele mai importante provocări, potrivit datelor de la Eurostat, prezentate de euronews.com.

ManpowerGroup, companie globală care furnizează servicii de resurse umane, a constatat, de asemenea, că trei din patru angajatori din 21 de țări europene nu și-au însușit competențele necesare pentru actuala piață a muncii. 75% dintre angajatori au raportat dificultăți în ocuparea posturilor, ca urmare a lipsei de competențe specifice, variind de la 59% în Finlanda la 82% în Germania și Grecia.

Cifrele din sondajul nostru anual privind lipsa de talente au crescut dramatic, pe măsură ce nevoia de muncitori calificați devine din ce în ce mai acută.

Mara Ștefan, VP Global Insights ManpowerGroup

În 2023, cele mai mari probleme cu deficitul de competențe solicitate de piața muncii vs cele existente s-au înregistrat în Germania, Grecia, Irlanda, Portugalia, Marea Britanie, Franța.

„În Europa, observăm o scădere a șomajului, ceea ce înseamnă că nu există suficienți muncitori calificați pentru a ocupa locurile de muncă existente sau noi. Europa are o populație îmbătrânită, cu o scădere drastică a natalității ce accentuează și mai mult decalajele de competențe pe care le vedem astăzi”, a subliniat ea.

În 2018, media a fost de 42% în țările analizate, variind de la 18% în Irlanda la 81% în România (care înregistra la acea vreme cea mai mare discrepanță între competențele angajaților vs nevoile pieței muncii). Cu excepția României, ponderea angajatorilor care nu și-au găsit competențele necesare a crescut substanțial între 2018 și 2023.

„Acest lucru explică parțial de ce deficitul de talente din Germania este mai mare decât Finlanda. În 2023, rata șomajului în Germania a fost de 3%, în timp ce a Finlandei a fost de 7,0%, ceea ce a însemnat că acolo exisstă oportunități mai reduse pentru identificarea de personal calificat”, a adăugat Mara Stefan.

Care sunt joburile care duc cea mai mare lipsă de competențe

Statisticile arată că joburile de tehnicieni sunt cei mai căutați, mai ales tehnicienii din laboratoare, dar și cei din ateliere auto. Aproape jumătate (42%) dintre IMM-urile europene au raportat că se confruntă cu o penurie de tehnicieni. Acesta este, de departe, cea mai des amintită poziție cu deficit de competențe. Totodată, o lipsă de competențe există și la oamenii din vânzări, la cei care consiliază clienți, dar și la recepționeri.

În medie, 56% dintre angajatorii din UE au răspuns că există puțini candidați sau chiar deloc atunci când au fost întrebați despre principalele motive pentru deficitul lor de competențe, conform sondajului Eurobarometru.

Populația UE în vârstă de muncă a scăzut de la 269 de milioane în 2012 la 264 de milioane în 2021. Până în 2050 este de așteptat să mai iasă din câmpul muncii alte 35 de milioane de oameni, conform conform raportului „Analiză a deficitului de forță de muncă și competențe” al Business Europe.

Orientarea insuficientă a curriculumului de educație și formare în raport cu nevoile pieței muncii este o componentă suplimentară care duce la lipsa de lucrători calificați corespunzător.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Setari Cookie-uri