Ștefan Mandachi, Spartan: Atâta vreme cât se finanțează plata unei plăți nedatorate, este de domeniul filmelor cu proști
Antreprenorul Ștefan Mandachi, proprietarul lanțului de restaurante fast-food Spartan, a declarat că este „de domeniul absurdului” ca statul să împrumute cu bani companiile pentru ca acestea să achite chiriile în centrele comerciale în perioada în care unitățile au fost închise. În cazul în care statul ar plăti în numele firmelor chiriile, antreprenorul se declară de acord cu măsura.
Guvernul a publicat planul de relansare economică, care conține o schemă de ajutor pentru activități de comerț și servicii afectate de Covid-19, ce presupune finanțarea chiriilor pentru perioada în care desfășurarea activității comerciale sau a serviciilor prestate a fost afectată pe perioada stării de urgentă sau de alertă: valoarea chiriei/beneficiar/lună, pentru o perioadă de 3 luni. Buget este de 160 milioane de lei.
Nu-i nicio relansare economică, e o îngropare economică
„Atâta vreme cât se finanțează plata unei plăți nedatorate este de domeniul filmelor cu proști. Noi am fost închiși prin lege. Cum să plătim o chirie când am fost în imposibilitate faptică să activăm? Am dat în judecată mallurile care ne percep chirii pentru perioda în care am fost încuiați de către stat. E de domeniul absurdului: statul mă împrumută cu bani, să achit ceva ce nu era firesc, legal, etic să plătesc. Pentru ce să plătesc o plată injustă și nedatorată? Statul mă împrumută, dar banii ajung la proprietarii mallurilor, iar eu trebuie să restitui banii creditați. Efectiv această măsură dă apă la moară amânării în loc să prevadă suspendarea de la plată a chiriilor. Industria HoReCa este în colaps cu complicitatea statului. Nu-i nicio relansare economică, e o îngropare economică”, a declarat Ștefan Mandachi, proprietarul lanțului de restaurante fast-food Spartan.
În schimb, dacă Guvernul va plăti cele trei luni de chirie fără să mai ceară banii înapoi companiilor, Mandachi susține măsura.
„Dacă statul își asumă plățile chiriilor, așa cum s-a practicat în numeroase țări din UE, da, acesta e un ajutor consistent și îi mulțumesc. Dacă nu, ce am spus mai sus rămâne valabil. Nu cunosc legea, am răspuns în baza ipotezei pe care mi-ați furnizat-o”, a transmis Mandachi, cunoscut pentru construcția, în semn simbolic, a primului metru de autostradă din Moldova.
Menționăm că încă nu au fost publicate normele de aplicare și de implementare a măsurilor economice propuse de Guvern.
Dragoș Anastasiu: Ne ia foarte mult timp să punem lucrurile în practică
Planul de redresare economică gândit de guvernul României a fost făcut public. Acesta conține și pașii pe care autoritățile intenționează să îi urmeze pentru sprijinirea reluării activităților economice în cele mai afectate domenii, cum ar fi HoReCa și turism.
Pentru mai multe detalii, vezi și: Guvernul a publicat măsurile de sprijin pentru domeniile HoReCa și turism
Dragoș Anastasiu, antreprenor român, recunoaște că a citit ”încrucișat” planul propus de Guvern, însă nu a identificat direcțiile care să identifice turismul drept unul dintre domeniile afectate și importante pentru PIB-ul României.
Eu nu am văzut turism în acel plan. Turismul e la grămadă cu toate celelalte domenii. De acolo, ia fiecare ce poate.
Dragoș Anastasiu, fondatorul grupului Eurolines, proprietar al resortului Green Village
În plus, Anastasiu a declarat, pentru Wall-Street.ro, că ar fi separat agricultura și turismul, prin alte două planuri de sine stătătoare.
”Planul e unul bun, pentru început, însă problema noastră majoră este implementarea. Ne ia foarte mult timp să punem lucrurile în practică. Spre exemplu, au trecut câteva luni de când turismul are încasări zero, iar măsurile întârzie să apară.
Bineînțeles, nu putem vorbi despre profit anul acesta”, a explicat omul de afaceri.
Citește și: Dragoș Anastasiu: Chiar dacă vine un al doilea val, nu va mai fi un lockdown
Sursa Foto: Agerpres Foto
Cosmin Ulmean, Takko Fashion: "Sper să nu fie o petardă fumigenă aruncată în media"
Printre măsurile Planului Național de Investiții și Relansare Economică, lansat astăzi de Guvern, se numără și finanțarea chiriilor din mall-uri pentru retailerii care au fost afectați în perioada stării de urgentă sau de alertă.
"Este salutară intervenția Guvernului chiar și în ceasul al treisprezecelea, însă sper să nu fie din nou o petardă fumigenă aruncată în media și apoi când se publică normele de aplicare, acestea să aducă modificări sau prevederi noi, la fel ca în cazul Codului Fiscal, încât să fie greu de accesat", consideră Cosmin Ulmean, director Takko România, Serbia, Croația și Slovenia.
Guvernul României are în plan, ca parte a unei scheme de ajutor pentru activități de comerț și servicii afectate de Covid-19, "finanțarea chiriilor pentru perioada în care desfășuararea activității comerciale sau a serviciilor prestate a fost afectată pe perioada stării de urgentă sau de alertă: valoarea chiriei/ beneficiar/ lună, pentru o perioadă de 3 luni". Bugetul alocat acestui stimulent este de 160 milioane de lei.
Directorul retailerului Takko, ce deține aproximativ 70 de magazine pe plan local, mai spune că, dacă măsura vizează doar sprijinul retailerilor, nu și al proprietarilor, se va crea un nou conflict.
CItește și: Guvernul promite finanțarea chiriilor pentru retailerii din mall-uri
Retailerii, în mod special cei non-alimentari, și proprietarii de centre comerciale au fost "la cuțite" încă de la debutul pandemiei, când aceștia din urmă au continuat să emită facturi pentru plata chiriilor și a utilităților, deși centrele comerciale au fost închise încă din martie, iar activitatea retailerilor - complet blocată.
AICI o dezbatere între cele retaileri, proprietarii de centre comerciale și autorități privind măsurile necesare pentru redresarea industriei de retail, ce a avut loc la începutul lunii mai.
Mohammad Murad, investitor în industria hotelieră: Aș fi acordat mai multă atenție firmelor mici
Guvernul pune la bătaie un grant între 50.000 și 200.000 de euro pentru investiții în turism, care să vizeze achiziția unor noi echipamente sau tehnologii de ultimă generație.
Citește și: Guvernul a publicat măsurile de sprijin pentru domeniile HoReCa și turism
Contactat de Wall-Street.ro, Mohammad Murad, unul dintre cei mai mari investitori în industria hotelieră, a declarat că măsurile propuse de Guvern sunt unele de bun augur. Însă e nevoie ca acestea să fie implementate cât mai urgent, deoarece ”fiecare zi în plus, în așteptarea noilor măsuri, este o zi în minus pentru companii”.
Guvernul trebuie să analizeze costul implementării unor măsuri, raportat la costul lipsei acestora. Eu aș fi insistat mai mult asupra firmelor mici, cu maximum 20 de angajați. Cred că firmele mari și mijlocii au găsit mai ușor forme de menținere pe linia de plutire.
Dar și aceste măsuri propuse sunt bune, ideea este să ajungă să fie implementate.
Mohammad Murad
Sursa Foto: Agerpres Foto
Wargha Enayati, fondator Enayati Medical City: Avem nevoie de spitale mari, integrate
Planul pentru relansare economică propus de Guvernul Orban prevede construcția a trei spitale regionale în următorii 7 ani, în urma unei investiții de 1,6 miliarde de euro.
”E aproape un vis că Guvernul își asumă din nou construcția spitalelor regionale în următorii 7 ani, deși tot auzim de povestea asta de cel puțin alți 15 ani.”, a declarat dr. Wargha Enayati, pentru Wall-street.ro.
Wargha Enayati construieşte în Bucureşti un proiect medical de la zero (foto în articol), care va cuprinde şi un spital oncologic şi un centru pentru persoanele vârstnice.
Între timp eu nu am putut să nu îmi pun în aplicare proiectul meu investițional. Da, Enayati Medical City este în acest moment singurul spital de mari dimensiuni care se construiește în țară, un ecosistem de spitale de oncologie și geriatrie, ambulatorii și îngrijire integrată, cu un total de 250 de paturi care se ridică în mai puțin de 2 ani și cu 60 de milioane de euro.
Wargha Enayati
Antreprenorul, cunoscut drept un pionier în sistemul sanitar românesc, este de părere că șansa sistemului medical din România, stat sau privat, este să se investească masiv, să se creeze infrastructură spitalicească modernă, să se eficientizeze cea existentă, să se închidă ce nu funcționează și să se axeze pe inovație și schimbare de etică profesională. ”Totodată, este nevoie să se susțină medicina primară și secundară pentru a se degreva spitalele de internările care costă bani mulți”, este de părere Wargha Enayati.
”Avem nevoie de spitale mari, integrate, și eu încurajez orice investitor, dar mai ales statul să renunțe la ideea spitalelor mici multidisciplinare în favoarea ambulatoriilor, a centrelor medicale și a spitalelor de mari dimensiuni”, a declarat acesta.
Reportaj de pe santierul primului "oras medical" dedicat varstnicilor
Adrian Codîrlașu: Estimările Guvernului, ambițioase. Avem nevoie de cât mai mulți bani europeni
Adrian Codîrlașu, Președintele CFA România, vede estimările referitoare la evoluția PIB-ului în 2020, respectiv un impact de 1,9%, și obiectivul privind atingerea unui PIB per capita de 87% din media UE în 2025 din Planul Național de Investiții și Relansare Economică ca fiind ambițioase.
”Este ambițioasă estimarea cu privire la evoluția Produsului Internt Brut în 2020. Ar putea fi posibil doar dacă ieșim imediat din criza medicală, dar văzând ratele de infectare din ultimă perioadă, îmi este teamă ca nu cumva să ajungem din nou la alte restricții. Probabil vor fi închise anumite zone, rute de călătorie, însă nu cred că va mai fi o stare de urgență ca cea din lunile martie și aprilie. Însă și aceste măsuri vor afecta economia, deoarece chiar dacă nu avem restricțiile respective, prin simplu fapt că oamenii văd cum cresc cazurile și spitalele sunt aglomerate, nu vor mai fi dispuși către consum și asta ne va afecta direct”, consideră Codirlașu.
Modelul actual de dezvoltare al țării, pe care guvernul Orban promite să îl schimbe prin Planul Național de Investiții și Relansare Economică, bazat doar pe consumul populației determinat de politici pro-ciclice ne-a adus într-o situație cu extrem de puțin spațiu fiscal, în care nu avem bani de repornire a economiei, precizează Codîrlașu.
”Trebuie să folosim cât de mult putem banii europeni. Aici văd soluția de ieșire, alături de stoparea epidemiei, doarece un val doi va genera o recesiune prelungită și grea. Nu avem bani să luptăm cu ea, de aceea este important să prevenim”, precizează Adrian Codîrlașu, pentru Wall-street.ro.
Traian Bădulescu - consultant în turism: Turismul nu este considerat prioritate economică națională
Planul de redresare economică gândit de guvernul României a fost făcut public. Acesta conține și câțiva pași pe care autoritățile intenționează să îi urmeze pentru sprijinirea reluării activităților economice în cele mai afectate domenii, cum ar fi HoReCa și turism.
Mai multe detalii în: Guvernul a publicat măsurile de sprijin pentru domeniile HoReCa și turism
Contactat de Wall-Street.ro, Traian Bădulescu, consultant în turism, a declarat că planul propus de autorități nu relevă importanța economică a turismului la nivel național. În condițiile în care turismul este unul dintre domeniile care suferă cel mai mult, măsurile propuse de cabinetul Orban întârzie să apară.
Consider că turismul putea fi ceva mai bine reprezentat în planul de relansare economică a României. Se observă, printre rânduri, că turismul nu este considerat prioritate economică națională.
Aș fi introdus mai multe facilități, scutiri de taxe și impozite și aș fi propus plafoane maxime financiare mai mari în funcție de dimensiunea afacerii din turism. Este bine că sunt sprijiniți angajații, iar firmele pot beneficia de granturi. Sper ca accesarea acestora să fie rapidă și facilă.
Traian Bădulescu
Vezi și: Oamenii vor aprecia timpul liber și viața, implicit vacanțele, mai mult ca oricând
Nu în ultimul rând, Bădulescu a insistat asupra promovării turismului național, care lipsește cu desăvârșire.
Turismul este unul dintre domeniile economice care au nevoie de promovare. Strategia include elemente de sprijin privind sectorul HoReCa, dar nu se pomenește nimic despre incoming, deci despre exportul de servicii turistice.
Traian Bădulescu
Sursa Foto: Traian Bădulescu
Radu Savopol, 5 to go: Locațiile "best practice" nu ar trebui să sufere pentru nesăbuința altora
„Lanțul de cafenele 5 to go este deschis deja de aproape două luni de zile în regim "to go", timp în care am respectat toate măsurile de siguranță și de igienă necesare, și continuăm să o facem, pentru siguranța clienților și a angajaților noștri. Ne dorim să revină totul la normal și să se relaxeze măsurile, pentru a putea folosi și capacitatea interioară a locațiilor HoReCa. Cred că există mulți antreprenori care au implementat corect măsurile de siguranță și de igienă, care pun clientul și sănătatea lui pe primul loc, locații best practice, iar aceștia nu ar trebui să sufere pentru nesăbuința altora”, a declarat Radu Savopol.
Cofondatorul 5 to go spune că tinerii antreprenori vor beneficia de măsurile anunțate de Guvern.
„Criza din ultimele luni a marcat multe business-uri, iar măsurile luate de stat sunt o ancoră pentru mulți dintre ei. Ca antreprenor, lucrurile sunt văzute din alt unghi. Nu pot spune că aceste măsuri sunt nici suficiente, nici optime, însă cred că au contat pentru tinerii antreprenori. Pe de altă parte, pot observa și semnale pozitive în jur, business-uri care au reușit cu succes să se adapteze la noul context, clienți care apreciază mai mult experiența ieșitului în oraș sau într-o locație HoReCa și consumatori mai atenți la nevoile lor”, a mai spus cofondatorul lanțului de cafenele 5 to go.
Jianu, CNIPMMR: Programul trebuie să conțină obiective asumate clar și bine definite
Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România, susține că Planul Național de Investiții și Relansare Economică publicat de către Guvernul Orban trebuie să conțină obiective asumate clar și bine definite, din estimările entității pe care o reprezintă peste 100.000 de IMM-uri având nevoie de susținere în diverse forme în acest moment.
”Mai mult poate decât resursele, timingul de implementare a acestui program este cheia reușitei sale. Cu cât mai repede puse în aplicare măsurile, cu atât mai rapidă va fi revenirea economică a României. Mărturisesc că cea mai apreciată măsură este aceea de sprijin a microîntreprinderilor așa numite ,de subzistență’, prin acele granturi de 2.000 euro, pentru ca ele vor ajunge la zeci de mii de IMM-uri, la cele mai vulnerabile dintre companiile din România și care ne-au semnalat nevoia de susținere încă de la începutul stării de urgență. “, Florin Jianu, Președinte CNIPMMR.
Citește și Cum arată măsurile de relansare economică propuse de Guvernul Orban
Reprezentantul CNIPMMR adaugă faptul că Planul Național de Investiții și Relansare Economică publicat de către Guvern cuprinde principalele concepte solicitate de CNIPMMR, respectiv IMM-uri, startup-uri, digitalizare sau flexibilizarea măsurilor active de ocupare - kurtzarbeit. Prin acest program, Guvernul Orban promite să treacă de la modelul de dezvoltare al țării bazat doar pe consumul populației, determinat de politicile pro-ciclice ale guvernărilor anterioare, la un mod de creștere economică axat pe:
- stimularea și dezvoltarea capitalului autohton și a competitivității companiilor românești
- investiții în domenii strategice ale infrastructurii publice
- transformarea digitală a economiei și a administrației publice
- pregătirea economiei pentru noua revoluție tehnologică
- tranziția către o economie durabilă
Citește și Cum arată planul de relansare economică în industria auto
Obiectivul noului model de dezvoltare economică promovat de Guvern: realizarea convergenţei cu economiile europene, astfel încât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard să ajungă la 87% din media UE27, la orizontul anului 2025
Cristian Hotoboc, PALMED: Spitale regionale sunt în discuție de ani buni, fără un rezultat
Peste 5 mld. euro ar urma să fie investiți în infrastructura de sănătate în următorii șapte ani, potrivit planului de relansare economică al Guvernului prezentat de Ludovic Orban. Executivul vrea să investească 1,6 mld. euro în trei spitale regionale şi 3,6 mld. euro în programe de sănătate locale până în 2027.
”Sunt două aspecte de analizat în Planul de relansare economică: măsurile de relansare în general, cum ar fi granturile, finanţarea nerambursabilă, respectiv planul privind infrastructura de sănătate”, este de părere Cristian Hotoboc, președinte Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private - PALMED.
Creşterea accesului la servicii medicale este vitală în următorii ani, atrage atenția acesta, care subliniază că ”presiunea pe sistemul medical actual - public şi privat - s-a resimţit puternic în ultimii ani, dar s-a acutizat în timpul crizei generate de noul coronavirus”.
Sprijinirea mediului de afaceri este esenţială în această perioadă pentru că presiunea pe angajator este foarte mare şi nimeni nu doreşte să renunţe la locurile de muncă. Pe lângă asta, investiţiile sunt puse în pericol. Dacă discutăm despre sistemul medical privat, multe dintre proiectele de investiţii care ar fi asigurat locuri de muncă, bani la bugetul de stat, îmbunătăţirea accesului la servicii medicale şi degrevarea sistemului public în anumite segmente, sunt acum puse sub semnul întrebării. Fie au fost amânate, fie suspendate pe termen nelimitat. În acest context, existenţa unor programe de sprijin este binevenită, cu o condiţie: să fie cu adevărat funcţionale, ceea ce vom vedea în momentul implementării lor.
Cristian Hotoboc, președinte Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private - PALMED
În ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii medicale prin construirea a trei spitale regionale şi modernizarea unităţilor existente conform planului, președintele PALMED spune că iniţiativa este lăudabilă, însă atrage atenția că aceste spitale regionale sunt în discuție de ani buni, fără un rezultat.
”Să nu uităm totuşi că spitalele regionale sunt în discuţie de ani buni şi că până acum singurele unităţi medicale spitaliceşti construite de la zero, funcţionale, sunt cele private. Consider că infrastructura medicală trebuie analizată în ansamblul ei, trebuie folosite toate resursele de care dispunem ca ţară - în contextul COVID-19 şi nu numai - pentru a oferi pacienţilor serviciile medicale de care au nevoie printr-o colaborare eficientă între public şi privat”, a conchis Cristian Hotoboc.
Marius Scuta, JLL Romania: Pentru retailerii cu suprafețe mari suma este insignifiantă
Legat de "finanțarea chiriilor" pentru companii ale căror activității comerciale sau servicii prestate în centre comerciale sau clădiri de birouri au fost afectate pe perioada stării de urgență sau de alertă, din cauza restrictiilor impuse, Marius Scuta, head of office department & office agency JLL România, apreciază că pentru jucătorii mari, cu suprafețe mari, care plătesc zeci de mii de euro chirie lunară, bugetul total alocat de 160 de milioane de lei, pentru întreaga piață, va fi insuficient.
La un simplu calcul, bugetul alocat acestui program înseamnă o lună de chirie pentru toată piața de birouri de clasa A din București. Este de apreciat orice ajutor având în vedere că sunt multe companii mici care au fost lovite de aceasta criză. Impactul va fi însă minimal la nivelul pieței instituționale. Cel mai probabil că un ajutor semnificativ va fi, în cazul birourilor, pentru firmele din apartamente sau din spațiile de shared service. Pentru companiile mari, care plătesc zeci de mii de euro chirie lunară, nu va avea un impact important.
Marius Scuta
Guvernul României are în plan, ca parte a schemei de ajutor pentru activități de comerț și servicii afectate de Covid-19, "finanțarea chiriilor pentru perioada în care desfășuararea activității comerciale sau a serviciilor prestate a fost afectată pe perioada stării de urgentă sau de alertă: valoarea chiriei/ beneficiar/ lună, pentru o perioadă de 3 luni"
În ceea ce priveste retailerii, aici depinde de cum se plătește chiria, respectiv direct sau procent din cifra de afaceri. Dar și în acest caz, va fi un ajutor pentru spațiile mici, pentru retailerii care au insule în centrele comerciale.
Marius Scuta
Mirabela Miron, Avisso: Este esențial ca Guvernul să finalizeze normele de aplicare și de implementare a măsurilor propuse
„Planul de relansare economică publicat în mass-media este unul complex, ce acoperă o serie de domenii unde România are puncte nevralgice majore: infrastructura (vitală pentru ca țara noastră să poată atrage investiții private), educația, sănătatea, energia, agricultura. La o primă vedere, propunerile guvernului sunt cât se poate de cuprinzătoare, atingând atât investițiile publice, cât și pe cele private. Consider că este de bun augur faptul că sprijinirea companiilor românești devine, în mod oficial, un pilon principal în acțiunile viitoare ale guvernului, cu atât mai mult cu cât obiectivul principal al nostru, al tuturor, trebuie să fie securizarea locurilor de muncă și, de ce nu, crearea altora noi”, a declarat Mirabela Miron, manager general al firmei de consultanță Avisso.
Reprezentanta Avisso susține că investițiile publice și granturile nerambursabile sunt principalii piloni pentru a consolida afacerile afectate de criza sanitară.
„În aceeași ordine de idei, investițiile publice, în special cele ce presupun lucrări de construcție (infrastructura, reabilitare energetică a clădirilor, surse noi de producție a energiei), sunt esențiale pe piața muncii, pe lângă faptul că au efect multiplicator în economie. De asemenea, granturile nerambursabile destinate în special microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și celor mijlocii vor ajuta antreprenorii să își consolideze afacerile și, mai ales, să își crească nivelul de competitivitate, inclusiv printr-o transformare digitală reală. Pe lângă acești doi piloni, agricultura trebuie să dea acces fermierilor mici și medii la piețele de desfacere, în așa fel încât să implementăm principiul european "from farm to table". Mai ales în situații de criză este vital ca o țară să poată asigura, din resurse locale, hrana populației, fără a fi dependentă de importuri”, a mai spus Miron.
Însă, dacă Guvernul nu va finaliza și publica normele de aplicare de urgență, economia ar putea intra într-o spirală, avertizează Mirabela Miron.
„Lucrurile arată bine pe hârtie - este esențial ca guvernul să finalizeze documentele și normele de aplicare și de implementare a măsurilor propuse în regim de maximă urgență, în așa fel încât finanțările să ajungă deja la antreprenori în maxim câteva săptămâni. Altfel, economia va intra într-o spirală ce nu va aduce cu sine nimic bun”, a completat reprezentanta Avisso.
Silviu Pop, Colliers: Orice măsură de sprijin pentru magazinele din mall-uri este binevenită
Guvernul României are în plan, ca parte a schemei de ajutor pentru activități de comerț și servicii afectate de Covid-19, "finanțarea chiriilor pentru perioada în care desfășuararea activității comerciale sau a serviciilor prestate a fost afectată pe perioada stării de urgentă sau de alertă: valoarea chiriei/ beneficiar/ lună, pentru o perioadă de 3 luni", iar bugetul alocat este de 160 milioane de lei.
Contactat de Wall-Street.ro, Silviu Pop (foto), head of research în cadrul companiei de consultanță imobiliară Colliers Internațional afirmă că "orice măsură de sprijin este cu siguranță binevenită în această perioadă, considerând efectele epidemiei de Covid-19 asupra economiei și nevoile de susținere pentru revenirea cât mai rapidă".
Cel mai probabil, însă, această măsură se va dovedi realmente utilă mai degrabă centrelor comerciale de mici dimensiuni, considerând că bugetul alocat pentru această măsură, de 160 de milioane de lei, este aproximativ egal cu încasările în numai trei luni din 2019 ale celor mai mari trei centre comerciale din România.
Pe de altă parte, însă, măsura trebuie privită într-un context mai larg. "Există și alte facilități care au fost aplicate în economia locală, inclusiv în sprijinul companiilor din retail, iar împreună pot însemna un real ajutor pentru cele mai afectate dintre acestea. Iar faptul că vor există sume serioase care să stimuleze domenii pe care noi le considerăm vitale, în special în zona de infrastructură, poate însemna un ajutor indirect și pentru sectorul imobiliar pe termen mediu dacă vor antrena o dezvoltare mai accelerată a economiei", conchide Silviu Pop.
Sursa foto: Facebook / Guvernul Romaniei
