Taxa pe activele bancare, mentinuta in actuala forma timp de 1 AN, va genera bancilor pierderi care pot fi recuperete in 5 ANI, si asta doar in conditiile in care profitabilitatea acestora ramane la nivelul din ultimii 4 ani. Cum se vor reflecta aceste pierderi in bugetul de stat? La o scadere a creditarii cu doar 3% (scenariul optimist), statul pierde 1,7 miliarde de lei anual, adica tot bugetul alocat cercetarii-dezvoltarii.

Un studiu realizat de PwC Romania, cu privire la nivelul intermedierii financiare in Romania si impactul celor mai recente reglementari (in special OUG 114) asupra creditarii, arata ca mentinerea taxei pe activele bancare la actualul nivel (1,2% pe an, la mediile ROBOR din aceasta perioada) va afecta grav nu doar profitabilitatea bancilor ci si capitalizarea acestora si, implicit, capacitate lor de a acorda credite si de a contribui la dezvoltarea Romaniei si la cresterea bunastarii romanilor.

In acest moment (2018), Romania are cel mai redus nivel de intermediere financiara din Uniunea Europeana (UE), de 25,7% din PIB (credite acordate in produsul intern brut). Prin comparatie, media UE este de 83%, iar urmatoarea clasata dupa noi este Ungaria cu 33%. Inainte de criza financiara, gradul de intermediere financiara in Romania era de 40%.

Desi declarativ autoritatile (in special prin vocea ministrului Finantelor Publice) sustin cresterea intermedierii financiare, prin actiunile recente (peste 50 de acte normative adoptate in ultimii 5 ani) au indus un efect contrar. Mai mult, daca taxa pe active se mentine in actuala forma, creditarea companiilor si populatiei va continua sa scada.

Potrivit studiului citat, daca taxa se mentine pe o perioada de un an, recuperarea pierderii se va realiza in 5 ani, daca taxa se aplica pe o perioada de 3 ani, recuperarea se va face in 16 ani, iar in cazul in care taxa este in vigoare pe o perioada de 5 ani, recuperarea pierderii se va realiza intr-un orizont de timp de 37 de ani. Daca profitul bancilor va scadea sub nivel mediu din ultimii 4 ani (aproximativ 5,5 miliarde de lei pe an), taxa aplicandu-se activelor financiare, indiferent de profit, efectul va fi mult mai intens, reiese din analiza PwC.

Taxa pe energie - grija...
Citeste si: Taxa pe energie-grija pentru consumatori sau pentru bugetul statului?

Cum se poate dubla bugetul educatiei?

La nivelul anului 2019, cuantumul taxei ar fi de 1,2% (avand in vedere media ratelor ROBOR la 3 si 6 luni pe ultimul trimestru din anul 2018). Daca luam in considerare activele financiare ale sistemului bancar la sfarsitul anului 2018 (estimate la aproximativ 438 miliarde de lei (conform datelor BNR), suma pe care ar trebui s-o plateasca bancile s-ar ridica la aproximativ 5,3 miliarde de lei.

“In scopul determinarii impactului economic direct al creditarii, am simulat legatura intre oferta de creditare, activitatea investitionala si perspectivele de crestere economica pe termen lung ale economiei Romaniei”, spun autorii studiului.

Astfel, la o scadere a creditarii cu 3 puncte procentuale, bugetul ar pierde, in 5 ani, 8,4 miliarde de lei (1,7 miliarde de lei pe an, cat bugetul anual alocat cercetarii - dezvoltarii). La o scadere a creditarii cu 5 puncte procentuale, pierderile la buget s-ar ridica la 14,1 miliarde de lei in 5 ani (2,8 miliarde anual - 50% din investitiile in infrastructura de transport). In cazul in care scade creditarea cu 10%, statul ar pierde anual 5,6 miliarde de lei (28,2 miliarde de lei in 5 ani), ceea ce reprezinta jumatate din bugetul alocat sanatatii.

In schimb, “in conditiile cresterii nivelului intermedierii financiare pana la 40%, nivelul maxim atins in 2010, se estimeaza un surplus potential de 167 miliarde de lei (in 5 ani-n.r.). Aceasta suma reprezinta o medie anuala de 33,4 miliarde de lei, care ar putea dubla bugetul pentru educatie din anul 2019”, mai reiese din studiul PwC.

CSALB isi mareste echipa de...
Citeste si: CSALB: cererile de negociere cu bancile au crescut cu 60%

Scaderea intermedierii financiare in ultimii 10 ani, a fost generata de un cumul de factori, cei mai importanti fiind volatilitatea cadrului legislativ si situatia economica precara
a IMM-urilor (capitaluri negative, profitabilitate si lichidate in declin). La descresterea intermedierii financiare a contribuit de asemenea si procesul de curatare a bilanturilor de credite neperformante demarat de institutiile bancare in perioada imediat urmatoare crizei.

Sursa foto: Shutterstock

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Finante - Banci »



Citeste si
Libra Internet Bank, profit de 95 de milioane de lei in 2018