Cancelarul german Olaf Scholz se opune livrării de rachete de croazieră Taurus Ucrainei deocamdată, în pofida cererilor repetate ale liderilor de la Kiev, au confirmat joi surse guvernamentale pentru agenţia dpa, conform Agerpres.

Potrivit surselor, Scholz este deschis reconsiderării subiectului la o dată ulterioară, însă, deocamdată, nu îşi va da acordul pentru echiparea ucrainenilor cu aceste rachete de croazieră germane. În schimb, Berlinul are în plan să continue să se axeze pe livrările de artilerie şi sisteme de apărare antiaeriană, au indicat sursele pentru dpa.

Cotidianul Bild a scris miercuri că Germania a informat deja Ucraina despre decizia sa. Marea Britanie şi Franţa au furnizat deja Ucrainei propriile rachete de croazieră cu rază de acţiune şi capabilităţi similare, Storm Shadow, respectiv SCALP. Ucraina a început în mai să ceară în mod public Germaniei rachete Taurus, spunând că acestea sunt necesare pentru a lovi poziţii ruse dincolo de raza artileriei tradiţionale.

Însă raza de acţiune de 500 km a rachetelor Taurus provoacă îngrijorări la Berlin, unde unii oficiali se tem că Ucraina le-ar putea folosi pentru a lovi ţinte pe teritoriul Rusiei. Scholz şi-a exprimat în mod repetat scepticismul faţă de livrarea de rachete Taurus Ucrainei.

Lideri ai Verzilor şi liber-democraţilor (FDP), aliaţii juniori ai cancelarului în coaliţia de guvernare, au vorbit însă în favoarea trimiterii de rachete Taurus Ucrainei. Potrivit unei ştiri Reuters, Bild a scris miercuri că Germania nu are în prezent în plan să furnizeze rachete Taurus Kievului pentru că acestea nu sunt comparabile cu rachetele puse la dispoziţie de Franţa şi Marea Britanie.

Berlin este preocupat, de asemenea, că rachetele ar putea fi utilizate pentru a ţinti podul Kerci, care leagă Rusia de peninsula Crimeea, anexată în 2014, mai nota Bild. Conform cotidianului, într-o întâlnire internă săptămâna trecută, cancelarul Scholz a spus în comisia pentru afaceri externe din Bundestag că rachetele Taurus nu sunt comparabile cu rachete de croazieră franceze SCALP şi britanice Storm Shadow, pentru că aceste ţări contribuie direct cu geodate despre ţinte şi sunt implicate cu personal propriu.

Bild a mai scris că oficiali din guvernul britanic au încercat în ultimele săptămâni să convingă Germania să trimită rachete Taurus Ucrainei. Luna trecută, Berlinul a anunţat un nou pachet de asistenţă de 400 milioane de euro pentru Kiev, ce include muniţie, vehicule de protecţie şi sisteme de deminare.

Americanii nu mai susțin cu atât de multă fervoare războiul din Ucraina

Sondajul de două zile, care s-a încheiat miercuri, arată că doar 41% dintre respondenţi au fost de acord cu o declaraţie potrivit căreia Washingtonul "ar trebui să furnizeze arme Ucrainei", în comparaţie cu 35% în dezacord şi restul nesiguri.

Sprijinul pentru livrările de arme din SUA a scăzut din luna mai, când un sondaj Reuters/Ipsos a arătat că 46% dintre americani erau în favoarea trimiterii de arme, în timp ce 29% se opuneau, restul nefiind siguri.

Sondajul a fost realizat în timp ce liderii Congresului Statelor Unite dezbat cererea preşedintelui democrat Joe Biden pentru 24 de miliarde de dolari finanţare suplimentară pentru Ucraina, din care aproximativ 17 miliarde de dolari ar fi ajutor pentru apărare.

Washingtonul a alocat 44 miliarde de dolari pentru a furniza Kievului zeci de tancuri, mii de rachete şi milioane de cartuşe de muniţie pe care Ucraina le-a folosit pentru a se apăra de când Rusia a invadat-o în februarie 2022. Forţele ucrainene au reluat controlul asupra unor sate şi aşezări în contraofensiva care a început în iunie, dar soldaţii sunt împiedicaţi de vaste câmpuri de mine şi tranşee ruseşti.

Unii republicani, în special cei care au cele mai strânse legături cu fostul preşedinte Donald Trump, în timp ce acesta încearcă să fie reales anul viitor, se opun ajutorului. Acesta a fost lăsat în afara unui proiect de lege de finanţare temporară adoptat de Congres sâmbătă pentru a menţine guvernul deschis, deşi Casa Albă şi unii lideri ai Congresului s-au angajat să voteze separat un pachet pentru Kiev.

Înlăturarea preşedintelui Camerei Reprezentanţilor Kevin McCarthy marţi a sporit incertitudinea, unii dintre potenţialii săi succesori fiind sceptici cu privire la valoarea pentru contribuabilii americani a asistenţei acordate guvernului preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, notează Reuters.

"Scăderea sprijinului are un efect negativ asupra susţinerii Congresului şi, în cele din urmă, asupra perspectivelor pentru pachete de ajutor suplimentar", a declarat Elizabeth Hoffman, director pentru afaceri guvernamentale şi de congres la Center for Strategic & International Studies.

Ea a spus că un mesaj mai bun ar ajuta, inclusiv să le explice americanilor că o mare parte din banii alocaţi pentru Ucraina rămân în Statele Unite, inclusiv în locuri de muncă la producătorii de arme americani. Biden a declarat miercuri că va ţine un discurs important în curând despre motivul pentru care este necesar să continue să fie ajutată Ucraina.

În timp ce sprijinul public în Statele Unite pentru transporturile de arme a fost constant mai puternic în rândul democraţilor de când trupele ruse au invadat, recenta scădere a sprijinului general a fost determinată de schimbarea opiniilor în rândul democraţilor lui Biden.

Aproximativ 52% dintre democraţi au susţinut înarmarea Ucrainei în cel mai recent sondaj, în scădere de la 61% în mai. În rândul republicanilor, sprijinul pentru trimiterea de arme Kievului a scăzut la 35% de la 39% în mai.

Aproximativ 34% dintre democraţii care au participat la sondaj au fost de acord cu afirmaţia că problemele Ucrainei "nu sunt treaba noastră şi nu ar trebui să intervenim", comparativ cu 56% dintre republicani.

Sondajul Reuters/Ipsos a fost realizat online şi la nivel naţional, intervievând 1.005 adulţi din SUA. El are un interval de credibilitate, o măsură a preciziei, de aproximativ 4 puncte procentuale în ambele direcţii.

Sursa foto: Shutterstock.com

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri