Vorbim aproape zilnic în România despre agricultură, despre industria grea, despre energie – dar mult mai rar despre industriile creative. În realitate, aici se află un uriaș potențial economic, dar unul insuficient exploatat. Discutăm despre acest subiect cu Andrei Borțun, CEO The Institute, chiar în ajunul Romanian Design Week, unul dintre cele mai importante evenimente pentru industriile creative din România.
Adevărata dimensiune a industriilor creative din România este impresionantă. Chiar dacă cifrele nu au mai fost actualizate, dar în 2016 erau la nivelul de 8%, peste agricultură, iar în 2021 treceau de 9%.
Nu suntem un Silicon Valley est-european
Dar, atrage atenția Andrei Borțun, industriile creative cuprind de fapt un spectru foarte larg de meserii, iar în România includ și partea de IT&C. ”Acolo este o altă discuție, cât de mult din acest sector își folosește talentul pentru a lucra pe proiecte care au valoare adăugată și cât de mult este un lohn”, spune CEO-ul The Institute. ”Nu suntem un Silicon Valley al Europei de Est.”
Chiar și fără IT, între 3 și 6% din PIB-ul României vine din sectoarele culturale și creative – o pondere peste cea a turismului, de exemplu. Or acest potențial nu este folosit nici pe departe la maxim.
Citeste si:
”Noi folosim termenul de industrie, dar în România avem mai degrabă niște scene”, afirmă Andrei Borțun. Pentru a vorbi despre industrie, ar trebui să vorbim despre sume mai mari, despre o piață mai amplă, despre o producție de masă, explică el.
”Probabil că publicitatea este o industrie creativă în adevăratul sens al cuvântului, pentru că e ancorată la industria de media. Dacă vorbim despre arhitectură, este o industrie, dar ancorată la marea industrie de construcții. Dar cinematografia românească, de pildă, se zbate undeva între scenă și industrie”, spune CEO-ul The Institute.
Cinematografia românească, plină de premii, dar neprofitabilă
Cinematografia românească e un excelent exemplu al acestui potențial nexeploatat. Am avut succese internaționale, dar la nivel economic nu am profitat de ele cu adevărat, susține Andrei Borțun. Cu puțină strategie, cu câteva obiective cât de cât conturate, am putea vedea efecte foarte rapide – doar că aceste lucru încă nu se întâmplă.
Citeste si:
”Cum transformăm efervescența asta, talentul ăsta, aceste trofee, toate animalele de toate culorile pe care le le aducem în țară? Sunt doar niște momente de marketing, în care lumea se entuziasmează pe rețelele sociale, după care mai așteptăm să apară un alt urs de nu știu ce culoare. Dar ca economie și ca societate, nu ne organizăm ca să profităm de valul acesta de de succes”, spune Andrei Borțun.
”Nu sunt mari schimbări, sunt câteva schimbări legislative, câteva schimbări la nivel fiscal, câteva schimbări care privesc administrațiile locale, de pildă aprobări și autorizații pentru filmări. Iar mai târziu ai niște efecte extraordinare pentru că, de fapt, industria de film este legată și de industria de publicitate.”
Citeste si:
Avem în acest domeniu o clasă profesională care crește și se întărește, bani care se duc orizontal în economie – de pildă, cazul castelului Cantacuzino din Bușteni care a atras turiști din toată lumea după ce a apărut în serialul ”Wednesday”. Dar ne-am putea și poziționa ca o țară care, din punct de vedere creativ, are o industrie cinematografică puternică.
De ce nu colaborează producătorii cu designerii
Într-un alt exemplu din domeniul industriilor creative, un proiect ca Romanian Design Week și-a propus să aducă la un loc marii producători și designerii. Și asta pentru că foarte mult timp partea de creație a lipsit - fie pentru că industriile au lucrat în lohn, fie deoarece au apelat la patente străine. Abia de câțiva ani astfel de colaborări între producători și designeri încep să fie mai vizibile.
Citeste si:
În același timp, nici lohn-ul, nici patentele străine nu explică de ce în materie de design grafic, de branding, multe companii din România, chiar și de top, stau atât de rău. ”Dacă discuția este despre cum arată propria ta identitate vizuală sau cum îți arată vitrinele, aproape că n-avem nicio scuză”, spune Andrei Borțun. Barierele nu sunt de ordin financiar, ci cultural și de educație vizuală.
Oamenii nici nu-și dau seama că e urât ceea ce și-au desenat pentru propriul business. E ca și când ți-i dori un copil urât.
Andrei Borțun, CEO The Institute
Însă, atrage atenția Andrei Borțun, dacă un antreprenor român acum 10-20 de ani și-ar fi dorit să-și construiască un brand, să aibă un manual de brand, nu ar fi avut acces la informație și la resurse, nu ar fi știut la cine să apeleze. La această nevoie răspunde, printre altele, Romanian Design Week, care creează o bază de date de acest fel pe site-ul său, dar și Noul Bauhaus European, un proiect promovat foarte mult de Bruxelles.
Citeste si:
Industriile creative ar trebui folosite, nu ajutate
Un element cheie al Noului Bauhaus European este discursul despre colaborare, despre proiecte comune, care, afirmă Andrei Borțun, la noi poate cere o schimbare de mindset.
”Știm cu toții că e important networkingul, că e important să lucrăm împreună, și totuși nu o facem. Nu că nu avem acest instinct, chiar ne ferim de colaborare. E o problemă de încredere reciprocăm e o problemă de încredere a noastră în instituții, o problemă de încredere a noastră în viitor. Și atunci ne agățăm de orice proiect consistent, care încearcă să schimbe tipul ăsta de de mentalitate măcar pentru generațiile mai noi, care n-au cine știe ce traume de acest tip”.
Cum arată viitorul? Ce ar putea aduce o schimbare? Peste un deceniu am putea fi foarte departe dacă se schimbă un cuvânt într-o întrebare, spune Andrei Borțun.
Citeste si:
”În ultimii 10-15 ani am stat de vorbă cu mulți oameni politici sau administratori de de bani publici bine intenționați. Întrebau «cum putem să ajutăm industriile culturale și creative»? Și am spus «Mulțumim pentru buna intenție, dar dacă întrebarea ar fi cum putem să folosim industriile culturale și creative?» Schimbarea aceasta de paradigmă ar aduce beneficii imediate”.
Sursa foto: wall-street.ro
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
