In Romania educatia financiara a populatiei aproape ca lipseste pe toate palierele - pe unele cu desavarsire, iar in urma intamplarilor nefericite cu diverse scheme piramidale mascate ca fonduri de investitii s-a conturat o neincredere generala in astfel de instrumente care persista. Un exemplu in acest sens ar fi si interesul pentru piata de capital a populatiei. Mai mult, legiuitorul a dorit probabil, la un moment dat, intr-un anumit context istoric si economic sa protejeze populatia in loc sa o educe ceea ce a dus la anomalii in legislatie. Din acest motiv lipseste si un cadru legislativ pentru REIT-uri (Real Estate Investment Trusts) care ofera investitorului mic sa isi plaseze banii si sa obtina un randament sigure din investiti imobiliare.

"REIT-urile sunt niste fonduri mutuale specializate in imobiliare care sunt deosebit de interesante ca instrumente de economisire si de investitii. Ele au, prin legea care le guverneaza, conditii stabilite de distributie de dividende fiind in unele tari si scutite de taxe. Ele pot fi listate sau nu, dar listarea lor aduce in unele geografii (Olanda spre exemplu) beneficii fiscale. Ceea ce le face interesante este obligativitatea de a distribui catre actionari o proportie mare din profit sub forma de dividende in fiecare an (intre 50% in Grecia si 100% in Olanda). In traducere libera, investitorul intr-un astfel de instrument, este asigurat ca va fi remunerat anual", spune Silviana Petre Badea, managing director in cadrul companiei de consultanta imoCebiliara JLL Romania.

Ea adauga ca o particularitate a acestor instrumente este ca dau posibilitatea investitorului mic (1.000 - 100.000 euro) sa isi plaseze banii si sa obtina un dividend anual provenit din imobiliare comerciale mari (de exemplu, cladiri de birouri producatoare de venit in valoare de 100 milioane euro) investitii la care ar putea acces avand in vedere capitalul de care dispune.

"Consecinta existentei unui astfel de instrument este ca investitorul mic va prefera sa investeasca intr-un REIT (gestionat profesionist, cu un venit relativ usor de obtinut si cu un risc redus) decat sa investeasca in ce i-ar permite ticketul disponibil si anume in titluri de stat (randament mic) sau actiuni (risc mare) daca are 1.000 euro sau intr-un apartament care presupune inchiriere, management si efort, pentru cel cu 100.000 euro", spune Silviana Petre Badea.

Mai mult decat atat, "existenta unei astfel de optiuni va scoate la lumina aceste disponibilitati de investitii ale populatiei care acum sunt blocate in apartamente inchiriate de cele mai multe ori la negru si le va aduce intr-o zona institutionala, taxabila si transparenta. In plus, acesti bani ar aduce in zona imobiliara bani romanesti (putin de la foarte multi) care ar creste lichiditatea pietei si volumele tranzactionate de investitori locali aducand normalitate intr-o piata de investitii imobiliare dominata pana de curand de jucatori straini".

Randamentul depinde de cat de bine este gestionat fondul, de activele care fac obiectul investitiilor, dar vedem distributii intre 4% si 13% pentru cei foarte agresivi aflati intr-un moment de vanzare. O cladire de birouri spre exemplu are un yield (randament - n.r.) brut de 7% pe cand un parc industrial de 8%.

In Romania au existat multe discutii, atat in mediul privat, cat si in relatie cu actorii politici, legate de aceste vehicule, iar un proiect de lege a trecut de Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) si se afla de ceva timp la Senat.

"Ultimii trei ani au fost tumultosi din punct de vedere politic si ma tem ca au fost alte prioritati pe masa autoritatilor. Speram totusi sa intram in normalitate. Statul a beneficiat de pe urma taraganarii acestor initiative pentru ca, in lipsa de alternative, invetitorii de toate felurile, investeau in titluri de stat", apreciaza, in acest sens, managerul JLL Romania.

In opinia sa, cine gandeste acest cadru trebuie sa inteleaga fenomenul imobiliar la scara larga, dar sa aiba si grija micului investitor si sa foloseasca instrumentul pentru a orienta dezvoltarea si banii investitorilor catre sectoare strategice.

"Vreau sa fim foarte bine intelesi - nu sugerez nici o secunda sa se «dea liber» la REIT-uri de toate felurile, fara grija pentru siguranta investitorului mic descris mai sus. Activele in care aceste instrumente au voie sa investeasca trebuie (si sunt in alte parti) reglementate prin lege astfel incat sa se asigure un grad de risc moderat si in corelatie cu liniile strategice ale statului - acolo unde astfel de linii exista", afirma Silviana Petre Badea.

Spre exemplu, "in tarile cu o cultura financiara mai precara, REIT-urile pot investi doar in produse care sunt finalizate si produc venit, deci nu in dezvoltari, constructii, companii de constructii sau de servicii etc. Sunt reglementari in ceea ce priveste geografia in care pot investi pentru a echilibra riscul (spre exemplu intelegerea mea este ca REIT-urile grecesti nu pot investi decat in Grecia si un anumit procent in UE)", conchide managerul JLL Romania.

Sursa foto: eamesBot / Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Marius Alexandru Stanciu
Absolvent al Facultatii de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti si al unui program de Master, cu specializarea Economie Europeana, sustinut in aceeasi institutie, Marius Alexandru Stanciu dispune de o experienta jurnalistica de peste 12 ani, dobandita in cadrul redactiei Wall-Street.ro si acopera din punct de vedere editorial evenimente si interviuri din piata imobiliara, piata asigurarilor si pensii private.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Imobiliare și construcții »


Setari Cookie-uri