Romania a incalcat articolul din Conventia Europeana pentru Drepturile Omului, care interzice tratamentele inumane

Conditiile de detentie din penitenciarele din Romania contravin Conventiei Europene pentru Drepturile Omului si arata o disfunctionalitate structurala care necesita adoptarea de masuri generale de catre stat, a decis, marti, Curtea Europeana pentru Drepturile Omului, potrivit News.ro.

CEDO a decis ca Romania trebuie sa plateasca 16.000 de euro despagubiri morale si 1.850 de euro cheltuieli de judecata, dupa ce instanta europeana a fost sesizata de Daniel Arpad Rezmives, Laviniu Mosmonea, Marius Mavroian si Iosif Gazsi in legatura cu conditiile din inchisorile din Romania.

Astfel, Remives si Gaszi vor primi despagubiri in valoare de 3.000 de euro fiecare, iar Mavroian si Mosmonea cate 5.000 de euro fiecare. In plus, Mosmonea va primi 1.850 de euro pentru cheltuieli de judecata.

Magistratii CEDO insarcinati cu dosarul au decis, in unanimitate ca Romania a incalcat Articolul 3 din Conventia Europeana pentru Drepturile Omului, ce interzice tratamentele inumane sau degradante.

Reclamantii s-au plans, printre altele, de supraaglomerarea din celule, de insuficienta instalatiilor sanitare si de lipsa de igiena, de calitatea scazuta a hranei, de sobolani si insecte in celule.

Citeste si:
Experți de la ONU: Navalnîi trebuie evacuat imediat în străinătate
Experți de la ONU: Navalnîi...

Romania are la dispozitie sase luni pentru a stabili un calendar de rezolvare a situatiei din inchisori

CEDO a decis sa aplice in acest dosar o hotarare pilot, estimand ca situatia reclamantilor arata o problema generala care isi are originea intr-o disfunctionare structurala proprie sistemului carcelar roman.

In aceste conditii, CEDO cere Romaniei sa implementeze masuri care sa diminueze supraaglomerarea din inchisori si sa amelioreze conditiile de detentie. Instanta lasa statului dreptul de a stabili ce demersuri concrete trebuie sa faca pentru a rezolva problemele, precizand, insa, ca, daca statul nu poate garanta fiecarui detinut conditii de detentie conforme Articolului 3 din Conventie, atunci recomanda reducerea numarului de persoane din penitenciare.

In plus, statul trebuie sa implementeze cai de “recurs preventiv” si “recurs compensatoriu specific”, potrivit deciziei CEDO. “Recursul preventiv trebuie sa ii permita judecatorului care supravegheaza executarea pedepsei si tribunalelor sa puna capat unei situatii care contravine Articolului 3 din Conventia (pentru Drepturile Omului – n.r.) si sa acorde indemnizatii. Recursul compensatoriu specific trebuie sa permita obtinerea unei indemnizatii adecvate in cazul oricarei incalcari a Conventiei privind un spatiu vital insuficient si/sau conditii materiale precare”, a anuntat instanta pe site.

In aceste conditii, CEDO a hotarat sa suspende analizarea unor plangeri similare timp de sase luni, pana cand Bucurestiul va prezenta un plan de masuri pentru rezolvarea situatiei.

Citeste si:
ANM: Cod galben de vânt puternic în mai multe județe din Moldova
ANM: Cod galben de vânt...

Plangerile depuse la CEDO si concluziile instantei

Invocand Articolul 3 din Conventia Europeana pentru Drepturile Omului, ce interzice tratamentele inumane sau degradante, reclamantii s-au plans de conditiile din inchisorile Gherla, Aiud, Oradea, Craiova, Targu-Jiu, Pelendava, Rahova, Tulcea, Iasi si Vaslui, precum si din arestul Politiei din Baia Mare. Ei au sesizat CEDO in 2012 si 2013.

Instanta a constatat ca spatiul personal atribuit reclamantilor a fost, in cea mai mare parte a perioadei de detentie, mai mic de trei metri patrati. In plus, ei nu au avut parte de lumina naturala in celule, plimbarile zilnice au fost foarte scurte, toaletele erau insalubre si, uneori, nu erau separate. Rezmivel nu a avut parte de suficiente activitati sociocultale, Mavroian nu a avut acces suficient la apa calda, Mosmonea a avut de suferit de pe urma ventilatiei inadecvate din celule, a mucegaiului, a insectelor si sobolanilor, a saltelelor uzate si a mancarii de proasta calitate, iar Gaszi de conditii igienico-sanitare insuficiente, a precizat Curtea.

CEDO a subliniat aceste conditii nu reprezinta, in sine, tratamente inumane sau degradante, dar, tinand cont ca au provocat suferinte suplimentare reclamantilor si ca nu sunt cazuri izolate, incalca Articolul 3 al Conventiei pentru Drepturile Omului.

Anterior, ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a declarat ca spera intr-o hotarare echilibrata care sa inteleaga conditiile concrete din penitenciarele din tara noastra. “Guvernul a initiat o serie de masuri consistente pentru inlaturarea conditiilor precare, pentru indeplinirea exigentelor stabilite de Conventia Drepturilor Omului, legislatia Romaniei si jurisprudenta CEDO: modernizarea penitenciarelor, constructia de noi penitenciare, legea gratierii, legea recursului compensatoriu”, a precizat ministrul Justitiei.

Citeste si:
Autoritățile au interzis comerțul ambulant cu păsări, din cauza...
Autoritățile au interzis...

El a spus ca, dupa decizia CEDO, va prezenta o foaie de parcurs pentru indeplinirea cerintelor instantei.

ANP: Am avea nevoie de opt penitenciare pentru a rezolva problemele din decizia CEDO

Directorul Administratiei Nationale a Penitenciarelor, Marius Vulpe, a declarat, marti, ca trebuie rezolvata problema a 8.000 - 8.5000 de detinuti pentru a iesi din cadrul deciziei-pilot a CEDO, ceea ce inseamna un necesar de opt penitenciare moderne, in conditiile in care unul costa aproximativ 140 de milioane euro, potrivit News.ro.

"Din statistici si analize publice, azi sistemul penitenciar ar avea nevoie de 8.000 - 8.500 de locuri de cazare pentru a nu mai fi presati de aceasta decizie pilot. In 27 de ani au fost construite doar trei penitenciare noi, la Rahova, Arad, Giurgiu, care nu e finalizat nici azi in totalitate. Va mai dura foarte mult sa mai putem construi macar 8 penitenciare, daca vorbim de cele 8.500 de locuri, macar 8 penitenciare de cate 1.000 de locuri ar trebui construite", a spus seful ANP, prezent la o dezbatere din Parlament pe tema penitenciarelor.

El a reamintit ca ANP si Ministerul Justitiei au promovat, in timpul guvernarii Ciolos, un memorandum in care era prevazut un calendar de implementare pana in 2023 pentru solutionarea supraagomerarii.

"Sunt doua mari posbilitati propuse de acest memorandum – pe de o parte infiintarea de penitenciare noi, sunt deja doua penitenciare aflate in faza de aprobare de Guvern a doua studii de fezabilitate, studiile care ne indica ca un penitenciar de circa 1.000 de locuri, modern, ar costa 140 de milioane de euro", a precizat Marius Vulpe.

Seful Penitenciarelor a adaugat ca asteapta aprobarea Guvernului pentru investitie in cursul anului 2017, astfel incat spre finalul anului sa poata fi demarata procedura de achizitie.

El a fost intrebat si despre varianta infiintarii unor penitenciare private, asa cum se intampla in alte tari, Vulpe precizand ca legislatia actuala nu permite astfel de initiative.

"Nu stiu daca ele vor fi mai eficiente din punct de vedere financiar, privind gestionarea banului public, pentru ca in esenta asta va fi, statul care astazi nu este capabil sa asigure drepturile detinutilor sa ofere aceasta oportunitate unui partener privat pe aceeasi suma sau pe o suma rezonabila", a spus directorul ANP.

Vulpe a explicat insa ca exista modele, precum cel britanic, in care doar managementul penitenciarelor se privatizeaza, in cazul in care este depasita norma de bani pentru fiecare detinut.

"Un penitenciar a stabilit de-a lungul istoriei o suma alocata unui detinut, in cazul Romaniei este in jur de 50 de lei pe zi, (...) si ei au hotarat undeva la 5 lire pe zi de detinut si au facut public acest lucru. Din ce am inteles, ultimele 3 penitenciare care se clasau intr-un astfel de clasament, care depaseau cheltuiala pe cap de detinut intr-un an de zile intrau intr-un proces de privatizare. Spatiul ramanea acelasi, dar se acorda management privat. Ministerul Justitiei selecta echipa de conducere, dupa care i se impuneau criterii manageriale de eficienta financiara", a afirmat el.

Sursa foto: Enruta | Dreamstime.com
Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online. Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară. În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Social »



Setari Cookie-uri