Doi tineri romani au pus la punct un studio de vizualizare pentru arhitectura care se folosste de motoarele grafice destinate productiei de jocuri video pentru a obtine randari fotorealiste in timp real al unor proiecte.
Tudor Gheorghe are 28 ani, este arhitect si a absolvit facultatea de arhitectura din cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu in 2012, in plina criza economica.
„Inainte de a initia studioul Collider am lucrat in cateva birouri de proiectare, dar in conditiile in care domeniul constructiilor era (si inca mai este) in impas in Romania, am cautat o varianta prin care pot evolua mai repede si prin care pot aduce domeniile care ma intereseaza impreuna - tehnologia si arhitectura”.
Alaturi de Tudor, partener in proiectul Collider este Vlad Vernica, si el absolvent de Arhitectura in cadrul aceleiasi Universitati. „Pasionat de partea conceptuala si artistica a arhitecturii am decis acum cativa ani sa ma dedic total ilustratiilor de arhitectura pentru competitii. Momentan colaborez cu firme de arhitectura din Europa si SUA”, spune el.
Cum le-a venit ideea Collider
Cei doi tineri au observat de mai multi ani ca evolutia pietei de jocuri video ofera o dimensiune noua, neexplorata, pentru exprimarea ideilor catre clienti - interactivitatea, unde softurile clasice de proiectare sunt foarte limitate.
„Motoarele grafice folosite pentru a crea jocuri (Cryengine, Unity, Unreal) permit crearea proiectelor de arhitectura si navigarea 3d interactiva a acestora la standarde mult mai avansate chiar decat ultima generatie de jocuri video”, spune Tudor.
Ideea au avut-o acum aproximativ 5 ani, ca side-project, dar informatia disponibila era foarte limitata, si a fost nevoie de o perioada de cercetare. Tanarul si-a dat seama ca exsista potential si ca lucrurile trebuie sa se miste mai repede, asa ca l-a invitat pe Vlad sa colaboreze. Dupa mai multe experimente si cateva rezultate peste asteptari, a decis ca e momentul sa lanseze serviciul de vizualizare interactiva in timp real; astfel, cei doi au fondat Collider.
Si ce face, efectiv, motorul?
Exista o discrepanta intre potentialul oferit de tehnologiile emergente si modul invechit de prezentare vizuala a produselor sau serviciilor din mediul digital.
„Odata cu lansarea la sfarsitul anului 2015 a noilor moduri de a interactiona cu mediul digital (realitate virtuala - Oculus Rift - detinut de Facebook, HoloLens de la Microsoft, Cardboard de la Google, Steam / HTC Vive, Samsung GearVR s.a.) se creaza cerere de continut pentru acestea. Practic va exista aplicabilitate in multe domenii, dar momentan cererea vine mai ales de la departamentele de marketing ale companiilor de dezvoltare imobiliara”, subliniaza Tudor Gheorghe.
Experienta noastra ne spune ca piata romaneasca nu cauta inovatie pentru ca nu crede ca are nevoie de ea. Cererea apare atunci cand observam rezultatele in afara tarii, si vedem ca functioneaza.
Acestia folosesc vizualizarile ca unealta de marketing pentru produsele sau serviciile lor. In afara tarii exista la multe santiere, de exemplu, o zona de vizualizare. Aceasta zona ia in general forma unui showroom cu un display touch sau un kit de realitate virtuala unde clientii pot interactiona cu proiectul in curs de constructie.
„Pe langa piata de constructii, am primit invitatii sa colaboram la dezvoltarea unor proiecte din diverse domenii, cum ar fi in medicina combaterea fobiilor prin simularea lor in mediul virtual, in marketing - prezentarea produselor intr-un mod interactiv 3d, simularea virtuala a unor rafturi din magazine pentru analiza plasarii produselor (eye-tracking detection), sisteme inteligente de circulatie urbana, si chiar productia de jocuri video. Concret, putem acoperi orice nevoie de reprezentare vizuala, de la randari clasice, pana la animatii si scene 3d interactive”, subliniaza tanarul intreprinzator.
Si are succes?
Tinand cont ca domeniul va lua avant abia undeva in 2016 cand vom avea kiturile VR pe piata, momentan cei care genereaza cererea sunt doar companiile care cauta sa foloseasca tehnologia ca avantaj competitiv.
„Le-am putea numi un fel de early adopters. In acest moment avem colaborari cu dezvoltatori imobiliari si companii de marketing din Australia, Canada, Orientul Mijlociu, Romania, si suntem in negocieri deschise pentru mai multe proiecte din alte zone”.
In Romania situatia e putin mai complicata, spune tanarul. „Experienta noastra ne spune ca piata romaneasca nu cauta inovatie pentru ca nu crede ca are nevoie de ea. Cererea apare atunci cand observam rezultatele in afara tarii, si vedem ca functioneaza. E vorba de o frica de a investi in ceva nou, ceva ce nu a fost testat inca. Asta cred ca se va remedia in timp, pe masura ce apar rezultate masurabile si romanii vor intelege ca e o reteta de successi ca trebuie sa ramana competitivi.
Si marketing-ul?
Cei doi s-au folosit de noutatea serviciului ca oportunitate si au scris un ghid pentru incepatori, pentru folosirea motorului grafic. Ghidul si demo-urile au fost preluate de cateva din cele mai mari siteuri din domeniu (Evermotion, CGSociety, 3DVF), si de alte siteuri mai mici. Tinerii au obtinut astfel o expunere care le-a adus si primii clienti.
„Ulterior, canalul Youtube a generat vizualizari si cereri de oferte fara promovare activa platita la Google. Acum ne concentram pe cresterea capacitatii de productie (avem noi colaboratori in training, si inca mai cautam) pentru ca investitia in promovare suplimentarea ne-ar pune in situatia sa nu putem onora cererile. Cautam sa ne extindem in orice tara unde exista cerere si unde putem avea un colaborator pe vanzari prezent”, spun ei.
Pretul si investitia
Pretul pentru serviciile oferite pot varia in functie de marimea si complexitatea scenei. In cazul scenelor de arhitectura, preturile pot porni de la 2000 de euro pentru un apartament simplu si pot creste pana la 20.000 - 30.000 euro pentru navigarea virtuala a unui ansamblu rezidential cu aproximativ 50 de cladiri si vizitarea virtuala a apartamentelor.
„Aceste preturi sunt orientative, o oferta de pret include toate optiunile (navigare 3D interactiva, animatie, imagini statice, optimizare pentru kituri de realitate virtuala, optimizare pentru dispozitive mobile, activare pe Windows / Android / iOS s.a.) din care clientul poate alege doar ce are nevoie. Nu exista formule, pentru fiecare proiect se face o oferta personalizata”, spune el.
Investitia cea mai importanta este, asa cum se intampla in majoritatea startup-urilor, timpul petrecut pentru dezvoltarea unui workflow eficient. Investitia in bani este de circa 4.000 de euro, din care au cumparat computere care sa faca fata motorului grafic solicitant. Aceasta suma a fost insa recuperata rapid, inca de la predarea primului proiect.
Cum ti se pare proiectul tinerilor? Consideri ca va prinde pe piata de constructii din Romania? Te incurajam sa comentezi.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Alex Goaga scrie despre antreprenoriat, new media si IT&C de peste sase ani, visand (in timpul liber!) la viitoarele holograme portabile “tip Star Wars”. Pasionat de citit (benzi desenate printre altele) .
Te-ar putea interesa și:
