Inceputurile celui implicat in proiecte de 2,5 mld. euro
A devenit antreprenor inca din 1990, dupa ce a plecat in Germania pentru a lucra alaturi de tatal sau intr-o companie proprie de constructii, iar apoi a facut primii bani adevarati din vanzarea de cosmetice si sampoane, pentru ca ulterior sa dezvolte un imperiu imobiliar nu doar in Romania, ci si in alte tari din Europa Centrala si de Est. “In 1995, cand inca eram in Germania, m-am intalnit cu reprezentantii companiei Trigranit, care doreau sa se dezvolte puternic in Europa Centrala si de Est”, spune Paszkany. Doi ani mai tarziu, omul de afaceri a inceput colaborarea cu Trigranit, companie sustinuta de Sandor Demjan, cel mai bogat ungur, cu o avere estimata la 1,1 miliarde de euro.
Rolul lui Paszkany era de a gasi locatii potrivite pentru dezvoltarea de proiecte imobiliare de anvergura, cum ar fi centre comerciale sau cladiri de birouri.
“Din 1997 si pana in prezent am fost implicat in 17 proiecte imobiliare, in Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Austria si Romania. Aceste proiecte, a caror valoare bate spre 2,5 miliarde de euro, fie se afla in continuare in portofoliul Trigranit, fie au fost vandute”, subliniaza Paszkany.
In paralel cu activitatile derulate pentru Trigranit, Paszkany a dezvoltat o serie de afaceri, cele mai cunoscute fiind Sigma Center, cea mai mare cladire de birouri din Cluj, Sigma Shopping Center – centru comercial, Ecomax General Investments – dealer Opel si Chevrolet, hotelul Granata (fostul Rimini Plaza, achizitionat cu patru milioane de euro in 2009, de la omul de afaceri Gheorghe Fatol), Compania de Informatica Aplicata – IT si Baucom – lucrari de instalatii sanitare, de incalzire si aer conditionat.
“In prezent sunt actionar, sub diverse forme, in 40-50 de societati care functioneaza, insa nu m-am gandit niciodata cat valoreaza afacerile pe care le conduc, avand in vedere ca majoritatea businessurilor mele sunt in strainatate, nu in tara. Strategia mea a fost de a achizitiona companii aflate in dificultate financiara, dar cu o valoare imobiliara foarte mare”, explica Paszkany.
Nu stie exact cate hectare de teren detine in Romania, dar spune ca are proprietati in toate orasele importante. De asemenea, ii este greu sa faca un calcul al oamenilor care lucreaza pentru el, atat in tara, cat si in strainatate. Este sigur doar de personalul firmelor sale din cladirea de birouri. 1.500 de oameni muncesc pentru Arpad Paszkany in cadrul societatilor cu sediul in Sigma Center.
Alaturi de firmele patronului CFR Cluj, in Sigma Center – cladirea care va ajunge la o suprafata de peste 26.000 de mp de birouri la jumatatea acestui an, cand va fi gata renovarea inceputa in 2010, proces la sfarsitul caruia se vor adauga inca doua etaje - au sediul firme precum Orange (telecom), Siemens (doar partea de software) si Sykes (BPO si call-center). Din totalul angajatilor cladirii de birouri, aproximativ 200 sunt straini.
“Hotelul este rentabil, avand in vedere ca in cladirea de birouri sunt vreo 75 de firme, in cadrul carora lucreaza, in total, peste 200 de straini”, spune Paszkany.
Rentabila este si cladirea si birouri, cu un grad de ocupare de 100%, care s-a mentinut constant in ultimii ani de criza economica.
Potrivit informatiilor furnizate de companiile de consultanta imobiliara, chiria medie pentru un metru patrat intr-o cladire de birouri de clasa A din Cluj, asa cum este Sigma Center, se ridica la 12-13 euro/luna.
De ce nu ar fi o criza reala in Romania
Omul de afaceri nu considera ca Romania trece printr-o criza.“Criza nu este un virus venit de pe Marte, ci o chestiune care s-a tot intamplat in decursul istoriei, sub forma unor evolutii sinusoidale. Eu cred ca aceasta criza este o poveste, o chestiune mediatica si una psihologica. Astazi insa, in Romania nu se poate vorbi de criza. Putem discuta de scaderi de capacitati industriale sau de faptul ca un investitor castiga zece unitati in 2007, iar acum poate castiga doar sapte sau 6,5. Dar castiga. Din punctul meu de vedere, criza inseamna sa aduci bani de acasa pentru a-ti intretine activitatea”, apreciaza Paszkany.
Cand vorbeste despre criza, antreprenorul imparte Romania in doua: cea a sectorului privat si cea a bugetarilor. Despre “Romania bugetara” nu doreste sa vorbeasca, pentru ca “i-ar trebui cateva ore bune”.
Crede ca un test foarte bun care sa arate daca “Romania privata” este in criza, ar trebui facut in randul oamenilor din marile orase ale tarii.
“Daca iesiti in strada, cel putin la nivelul Clujului si al oraselor importante din Romania, si ii intrebati pe oameni cati bani castiga acum, fata de cati bani castigau in 2007, anul de glorie, va garantez ca dintr-o suta de persoane, 97 realizeaza aceleasi venituri. Iar celelalte trei probabil ca produc cu 15% mai putin, dar acel procent nu le creeaza un disconfort simtitor in ceea ce priveste stilul lor de viata”, mentioneaza Arpad Paszkany.
Castigul mediul la nivel national a avansat cu 18,1% in intervalul decembrie 2007 – decembrie 2010, de la 1.266 de lei, la 1.496 de lei, arata datele Institutului National de Statistisca (INS).
Proprietarul echipei de fotbal CFR Cluj precizeaza ca, din cauza “crizei – o chestiune mentala” oamenii au devenit mult mai precauti in ceea ce priveste cheltuirea veniturilor proprii. Daca in 2007 “majoritatea oamenilor pe care ii cunosc si care sunt reprezentativi la nivelul societatii, pentru ca au ocupatii, venituri si responsabilitati diferite” aveau un confort psihologic in ceea ce priveste veniturile, in prezent, aceiasi oameni au venituri identice, dar nu mai cheltuie la fel de mult.
“Daca pana in 2007 unul dintre acei oameni se gandea sa-si schimbe masina la fiecare trei ani, acum nu mai face asta si se gandeste sa stranga banii, nestiind daca peste trei sau sase luni va castiga la fel. Asa ca omul incepe sa acumuleze fonduri pentru zile negre si nu mai cheltuie. Dar, la un moment dat se va plictisi de masina pe care o are si cu banii acumulati isi va lua o alta. Si tot asa. Si iarasi va veni o perioada de boom”, spune Paszkany.
Marea dezamagire: Esplanada
Criza sau nu, omul de afaceri a fost nevoit sa puna in stand-by o multime de proiecte imobiliare, in valoare de peste 1,5 miliarde de euro. El este in continuare optimism, pentru ca nu a pierdut bani. Spune ca doar nu a castigat mult mai mult.“In 2007 am avut o oferta de 100 de milioane de euro, de la o companie de prim rang la nivel international, pentru un teren din strainatate, pe care doream sa dezvolt un proiect imobiliar. Nu am vandut terenul, pentru ca daca as fi facut investitia, in trei ani as fi castigat intre 500 si 570 de milioane de euro. Si atunci am zis «De ce sa vand terenul daca dupa trei ani de munca o sa castig 500 – 570 de milioane de euro?». Din cauza crash-ului imobiliar nu am mai facut proiectul, iar pe teren nu as lua acum mai mult de 30-35 de milioane de euro. Insa terenul tot il am. Deci nu pot spune ca am pierdut. Ci ca nu am castigat”, declara Paszkany.
Cel mai mare proiect imobiliar blocat in care este implicat omul de afaceri, ca partener al Trigranit, este Esplanada. Constructia, care urma sa fie ridicata in zona Piata Unirii din Capitala, in urma unui parteneriat cu guvernul si Primaria Bucuresti, ar fi atras investitii de peste un miliard de euro. Criza si divergentele intre parteneri au blocat insa proiectul.
“Nerealizarea Esplanada este una dintre cele mai mari dezamagari profesionale din ultimii ani. Esplanada ar fi fost cel mai mare proiect imobiliar din Europa Centrala si de Est si 1 – 1,4 miliarde de euro ar fi curs in economia romaneasca. Proiectul este mort, dar «never say never». Poate reinvia, dar nu mai devreme de 15 ani. Pacat ca a fost omorat atunci cand erau toate premisele sa se faca. Este un alt exemplu care arata ca politicul s-a implicat nefast in economie”, crede Paszkany.
Un alt proiect imobiliar de anvergura in care este implicat omul de afaceri si care a fost blocat de criza este Sigma Towers.
Proiectul, dezvoltat pe un teren de circa trei hectare, din Cluj, ar fi urmat sa cuprinda doua turnuri – “Tower 1” si “Tower 2”, de 27, respectiv 35 de etaje. Constructia ar fi inclus spatii rezidentiale, de birouri, precum si primul hotel Sheraton (parte a lantului american hotelier Starwood Hotels & Resorts Worldwide) de cinci stele din Romania.
Doar investitia anuntata initial in constructia primului turn ar fi depasit 120 de milioane de euro.
“Deocamdata, constructia este inghetata pentru ca finantarile sunt foarte scumpe. Voi face acel proiect pana la urma, pentru ca este o ambitie personala de a realiza ceva de o asemenea amploare in Cluj. Insa ambitia trebuie coroborata cu ratiunea. O sa-l fac cand voi putea obtine finantari in conditii optime. Nu vreau ca eu si partenerii mei sa lucram in beneficiul unei banci pentru 12-15 ani. Cel mai realist termen pentru inceperea lucrarilor ar fi anul 2014”, spune Paszkany, care adauga ca si in prezent are trei oferte de finantare pentru Sigma Towers, mult prea scumpe insa.
Riverfront este al treilea mare proiect blocat de caderea pietei imobiliare. Constructia ar fi urmat sa cuprinda atat spatii de birouri, cat si spatii rezidentiale si comerciale. Investitia “ar fi depasit 70 de milioane de euro”.
Proiectul imobiliar nu face parte din planurile lui Paszkany “din urmatorii trei ani”.
Parc fotovoltaic de 600 mil. euro
“Daca nu merge una, merge alta”, explica Arpad Paszkany ideea de a transforma o investitie imobiliara de peste 500 de milioane de euro in cel mai mare parc fotovoltaic din Romania.Initial, Polus Real Estate, o companie aflata in posesia omului de afaceri, semnase un contract cu Primaria Clujului pentru concesionarea unui teren de peste 200 de hectare, pe care ar fi urmat sa fie ridicate peste 6.000 de locuinte, integrate in “cartierul Tineretului”. In schimbul concesionarii terenului pe o perioada de 49 de ani, Primaria Clujului ar fi primit 183 de case.
“Practic, s-ar fi construit un mini oras. In acest moment, o astfel de investitie nu este justificata si nu va fi justificata nici in urmatorii 7 – 8 ani. Ultimul gen de investitii pentru care bancile vor acorda finantare este cel al constructiilor de locuinte, unde recuperabilitatea este foarte greoaie, iar expunerea la riscurile generate de imprumutat este foarte mare”, spune Paszkany.
Proiectul va fi dezvoltat de antreprenor si o companie americana care activeaza in domeniul energetic. Investitia se va ridica la 600 de milioane de euro, va dura zece ani si va fi realizata in mai multe etape.
“Pentru investitii in domeniul energetic se pot obtine bani de la banci in conditii mult mai avantajoase decat pentru orice alta dezvoltare industriala sau imobiliara”, afirma Paszkany.
El spera ca pana in toamna sa obtina toate avizele si autorizatiile de constructie, pentru a putea demara proiectul.
Primaria va primi 30% din energia produsa, suficient pentru a sustine iluminatul stradal al Clujului. Prin economiile datorate neplatii energiei electrice, Primaria va construi cele 183 de locuinte pe care, ulterior, le va scoate la vanzare.
“Restul de 70% din energia produsa va fi vanduta fie in tara, fie in strainatate”, mentioneaza omul de afaceri.
Cu proiectele imobiliare blocate de criza, antreprenorul clujean s-a reorientat repede. Nu doar catre investitiile in energie, ci si catre alte domenii.
“In criza trebuie sa ai antenele ascutite si sa cumperi cat mai mult, fara sa vinzi. Eu am cumparat de cateva zeci de milioane de euro”, destanuie Paszkany, care nu vrea sa ofere mai multe detalii despre achizitiile facute.
Cei care ii “ascut antenele” sunt “oamenii mai intelepti” decat el si intuitia. Si mai putin cifrele macroeconomice ori evolutia leului. “Datele economice folosesc doar bancherilor, nu celor care lucreaza in economia reala. Pentru mine, aceste lucruri reprezinta un element dintr-o ecuatie mult mai complexa”, mai spune omul de afaceri.
Nu regreta niciun moment ca a pompat bani in imobiliare si afirma ca daca ar putea sa dea timpul inapoi, ar investi mai mult si mult mai repede.
Fotbalul singurul domeniu in care pierde bani
Paszkany a inceput sa se implice serios la CFR Cluj in anul 2000, cand a decis sa finanteze o echipa aflata in mare dificultati financiare la acea vreme si in al treilea esalon fotbalistic al tarii.In 2004 a promovat in Liga 1 de fotbal, pentru ca ulterior sa castige doua campionate (in 2008 si 2010), trei cupe nationale (2008, 2009 si 2010) si doua supercupe (2009 si 2010). Sub conducerea sa, CFR Cluj a jucat de doua ori in UEFA Champions League, cea mai prestigioasa competitie fotbalistica europeana.
“Fotbalul este singurul domeniu in care pierd bani. Nu pierzi bani decat daca esti sustinut de autoritati locale sau guvernamentale. M-as simti prost daca o alta echipa din Romania ar avea rezultatele noastre si ar fi macar pe zero din puncte de vedere financiar”, mentioneaza antreprenorul.
Investeste in fotbal pentru ca il “iubeste”, iar fotbalul a devenit “un fel de condiment” al vietii sale.
“Trairile din fotbal nu se compara cu nimic altceva, iar emotiile pe care le-am trait dupa castigarea primului titlu nu pot fi egalate de niciunul din cele 17 proiecte imobiliare pe care le-am predat”, spune Paszkany.
Pana in prezent, a investit 83-84 de milioane de euro in echipa, dupa cum o arata “contabilitatea”. Circa 35 de milioane de euro au fost “inghititi” de arena “Dr. Constantin Radulescu”, pe care CFR isi disputa meciurile de pe teren propriu.
In ciuda proiectelor imobiliare blocate, Paszkany are puterea financiara de a sustine in continuare echipa de fotbal.
“Am forta de a sustine financiar echipa pentru a face fata in Liga 1, dar nu pentru a ma bate cu fortele mari sau medii din Europa. In momentul de fata, CFR ca si club nu poate obtine performante similare celor de pana acum fara un buget anual de 14 milioane de euro”, sustine Arpad Paszkany.
De la promovarea in Liga 1, CFR Cluj a schimbat nu mai putin de zece antrenori. Spre deosebire de fotbal, omul de afaceri prefera sa-si inlocuiasca foarte rar managerii afacerilor sale.
“Sunt foarte statornic in ceea ce priveste managementul in toate tarile in care am afaceri. In proportie foarte mare lucrez cu aceiasi oameni de foarte multi ani. In fotbal e o alta situatie, pentru ca orice antrenor este tinut pe banca de rezultate”, conchide Paszkany.
