Criza sanitară a pus la grea încercare companiile din România, multe din ele fiind nevoite să activeze modulul de „supraviețuire” sau să pună în aplicare un „plan de urgență”. Atât angajatorii, cât și angajații au fost nevoiți să se adapteze din mers la necunoscutele aduse de pandemie, însă pârghiile și mecanisme de control au stat, de fapt, în mâna celor dintâi. Ei au avut un cuvânt de spus cu privire la ce modificări fiscale și legislative să adopte, în funcție de companiile pe care le conduc.
La nivel de legislație a muncii, criza medicală și restricțiile aferente au avut un impact major care s-a răsfrânt asupra resursei umane și implicit a organizațiilor în sine. N-au fost suficiente doar niște abilități salvatoare pentru a trece prin momentele de maximă dificultate, ci a fost nevoie de soluții concrete, în special pentru companiile mari, care au avut de gestionat sute de angajați. Investiția în oameni este calea cea mai sigură de a garanta supraviețuirea unei companii, atât în vremuri „mai pașnice”, cât și în cele de criză.
Ioan Dumitrașcu, partener & head of Employment la Filip & Company (foto) a declarat într-un dialog cu wall-street.ro, că din punct de vedere al reacțiilor de ordin legislativ au fost două perioade: criza inițială din martie – iunie și apoi criza cronică, începând cu iunie și care nu știm cât va dura.
Citeste si:
Măsurile principale din prima perioadă a pandemiei, spune Ioan Dumitrașcu, au constat în acordarea concediilor restante din anii anteriori sau în avans pe acest an. Totodată, s-a aplicat și mecanismul de acordarea de zile libere în avans, urmând la ulterior, munca să fie recuperată pe parcursul următorului an.
A doua perioadă a fost marcată de șomajul tehnic subvenționat, folosit la scară largă de angajatorii din România.
„Atunci când nu a funcționat sau nu era aplicabil (n.red. șomajul tehnic), angajatorii au încercat și suspendări ale contractelor de muncă de comun acord cu anumiți angajați, detașări în cadrul grupului din care face parte angajatorul sau schimbarea felului muncii spre zonele mai puțin afectate. În rândul managementului au fost agreate și înghețări sau chiar scăderi de venituri”, a declarat pentru wall-street.ro Ioan Dumitrașcu.
Citeste si:
Kurzarbeit, modelul de succes privind flexibilizarea muncii
Ca să evite măsura șomajului tehnic, un alt demers important la nivelul muncii, adoptat de angajatori, este Kurzarbeit, un model german care deja îi ajută pe români să treacă mai ușor prin criză.
Kurzarbeit este conceptul care dispune de o reducere a timpului de lucru al salariaților, cu cel mult 50% din durata prevăzută în contractul de muncă, cu repartizarea corespunzătoare a programului de lucru și cu reducerea salariului în conformitate cu timpul redus. Această măsură de flexibilizare a muncii a fost introdusă și în România, prin Ordonanța 132/2020, dată de Guvernul Româna, alături de alte măsuri menite să sprijine gradul de ocupare în câmpul muncii.
Citeste si:
Din cunoștințele noastre, acest mecanism este interesant în această perioada mai ales pentru societățile din producție cu număr mare de angajați. Angajatorii și-ar dori însă să păstreze flexibilitate pentru alte ajustări posibil necesare. Interzicerea concedierilor colective de exemplu este un aspect care cântărește în decizia de a implementa sau nu acest mecanism.
Ioan Dumitrașcu, partener & head of Employment la Filip & Company
Câte din schimbările realizate de companii ar putea deveni permanente și după ce trece pandemia
Pe lângă munca de acasă, un model repliat cu succes de către organizațiile din România care trebuiau sub orice chip să-și protejeze angajații în faza coronavirusului, și modelul Kurzarbeit s-ar putea prelungi chiar și după ce pandemia va trece.
Flexibilizarea relațiilor de muncă este unul din visurile generației noastre de business, că și digitalizarea administrației în general. Sperăm că va continuă acest trend și în câțiva ani toate documentele vor există și circulă doar electronic.
Ioan Dumitrașcu
Un alte aspect important care cu siguranță s-ar putea concretiza într-o măsură pe termen lung este accelerarea gradului de digitalizare din cadrul organizațiilor.
Citeste si:
„Grăbirea digitalizarii în cadrul companiilor și în produsele oferite clienților este de așteptat de asemenea să capete amploare. Din punctul de vedere al relațiilor de muncă, acest trend este de așteptat să ducă la o creștere a cererii de traininguri a angajaților în zona digitală, precum și la metode mai eficiente de comunicare și evaluare a performanței. Este probabil și să apară joburi noi și să dispară altele, ceea ce va duce la reorganizări. Deja această perioada este cea mai aglomerată din istoria firmei noastre în materie de reorganizări dictate de automatizare și modificarea proceselor de lucru”, a mai precizat Ioan Dumitrașcu.
Citește și: Vor păstra companiile sistemul de work from home și după ce va trece pandemia?
Sursa foto: Filip & Company
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
