Pe măsură ce fenomenul migraționist continuă să afecteze companiile din România care rămân, astfel fără forță de muncă, țara noastră continuă să importe la foc automat atât muncitori calificați, cât și necalificați din alte țări. Împinși de condițiile scăzute de trai și de lucru, cetățenii din state precum Nepal, Sri Lanka, India, Bangladesh sau Filipine, continuă să migreze în număr tot mai mare de la est la vest.

Pentru 2023, în România vor putea munci un număr de 100.000 de cetățeni străini, un număr similar cu cel de anul trecut și cel mai mare de până acum, de altfel. Deși exista o nevoie clară de creștere a contingentului de angajați străini (sursele wall-street.ro din mediul de business estimau, în noiembrie 2022 că se va ajunge anul acesta la un contingent de 130.000), este posibil ca Guvernul României să nu-și dorească sau cel puțin să nu fie responsabil de eventualele tensiuni sociale pe care le-ar putea crea în contextul unei posibile crize economice, un aflux și mai mare de migranți care muncesc în țara noastră.

Există mentalitatea asta, însă strict ca opinie personală, îți spun: noi avem refugiați care sunt apți de muncă. Sunt oameni foarte bine pregătiți, fie în anumite domenii, fie în domeniul lor de activitate. Și-ți spun aici, de exemplu despre industria auto. Au fost în primul val de refugiați, specialiști, bărbați din industrie, lucrători din diverse domenii care au avut posibilitatea să iasă din zona de conflict, însă în momentul de față, nu foarte mulți au fost asimilați în piața forței de muncă, din diverse motive. Bariera lingvistică, da, a fost un mare impediment până acum, însă, cu siguranță din nevoia de adaptare, mulți încep să aibă abilități lingvistice, cel puțin de bază sau la un nivel care să le permită integrarea pe piața forței de muncă”, a declarat Gabriela Pleșa, director general Global Mobility, companie de consultanţă în HR şi mobilitate internaţională.

Top 20 țări care ne dau cei mai mulți muncitori străini

Deficitul de personal este o problemă pe care antreprenorii și managerii o aduc des în atenția publică. Față de 2020 sau 2021, tot mai mulți dintre ei au apelat la importul de angajați străini pentru a-și acoperi deficitul de forță de muncă. Până la data de 20 aprilie 2023, în România lucrau 120.165 de cetățeni străini, conform datelor obținute de la Inspecția Muncii, la solicitarea wall-street.ro.

Nr. crt. Țara de proveniență a angajatului Număr angajați
1. Nepal 17.974
2. Sri Lanka 12.321
3. Turcia 11.063
4. Apatrid 8.282
5. Ucraina 7.765
6. Republica Moldova 7.487
7. India 7.435
8. Bangladesh 5.239
9. Italia 3.695
10. China 3.228
11. Vietnam 2.608
12. Pakistan 2.404
13. Filipine 2.160
14. Serbia 1.701
15. Ungaria 1.607
16. Grecia 1.547
17. Germania 1.433
18. Egipt 1.428
19. Republica Arabă 1.405
20. Franța 1.305

Topul domeniilor în care lucrează cei mai mulți angajați străini din România

Fără să reprezinte, poate, o surpriză, cei mai mulți cetățeni străini, angajați în România până la data de 20 aprilie 2023, activau în construcții (la executarea lucrărilor rezidențiale și nerezidențiale) 15.116, în restaurante (9.154) și în transporturi rutiere de mărfuri (3.068). Din totalul forței de muncă importate până la data anterior menționată, 12,58% sunt angrenați în sectorul construcțiilor, iar 9,23% lucrează în HoReCa, potrivit calculelor wall-street.ro, în baza datelor de la Inspecția Muncii.

Nr. crt. Domeniu (cf. Codurilor CAEN) Număr angajați
1. Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale 15.115
2. Restaurante 9.154
3. Transporturi rutiere de mărfuri 3.068
4.

Fabricarea pâinii;

Fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie

2.747
5. Comerț cu amănuntul în magazinele nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun 2.267
6. Alte activități de servicii suport pentru întreprinderi (n.c.a*) 2.038
7. Activități de consultanță pentru afaceri și management 2.032
8. Hoteluri și alte activități de cazare similare 1.935
9. Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat către client) 1.926
10. Fabricarea de echipamente electrice și electronice pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule 1.728

Notă: n.c.a. este o prescurtare pentru coduri CAEN, care denumește activitățile neclasificate în altă parte

Top 10 județe în care lucrează cei mai mulți muncitori străini

Până la data de 20 aprilie 2023, în București aveau încheiat un contract de muncă activ 41.130 cetățeni străini, conform datelor furnizate de Inspecția Muncii, adică 34,23% din numărul total de muncitori care lucrează în țara noastră. Cei mai mulți muncitori străini care lucrează în Capitală provin din Nepal (6.143), Turcia (3.924), Ucraina (3416) și Sri Lanka (3.265).

  • București – 41.135
  • Ilfov – 12.807
  • Timiș – 6.520
  • Constanța – 6.407
  • Cluj – 5.201
  • Brașov – 4.181
  • Iași – 3.889
  • Arad – 3.309
  • Argeș – 3.191
  • Bihor – 3.109

Comparativ cu anii trecuţi, creșterea nevoii de forță de muncă devine vizibilă, însă odată cu amploarea acestui fenomen, e necesară o informare tot mai atentă a antreprenorilor români, cu privire la condițiile de bază pe care trebuie să le ofere forței de muncă aduse de peste hotare.

„Atât angajatul cât şi angajatorul îşi asumă nişte clauze pentru care sunt direct responsabili, iar nerespectarea lor îi face responsabili în faţa legii. Un aspect sensibil de cele mai multe ori pentru angajatorii români îl reprezintă acela al plătirii orelelor de muncă suplimentare, care trebuie contorizate şi plătite corespunzător”, a declarat Yosef Gavriel Peisakh (foto), general manager al agenţiei de plasare de forţă de muncă Work From Asia.

În 2022 au fost admiși 100.000 de muncitori străini, cam cât a atras România în perioada 2010 – 2021, pe parcursul a 11 ani și dublu față de contingentul din 2021. În 2020 și 2019 au fost acceptați pe piața forței de muncă un număr de 30.000 de muncitori străini, pentru fiecare an.

Sursa foto: Pexels

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Setari Cookie-uri