Pachetul de masuri de simplificare legislativa si de debirocratizare, lansat recent de Ministerul Finantelor, inspira deocamdata putina incredere.

In sectorul agricol, sentimentul celor din sistem este ca legislatia este facuta in beneficiul functionarilor si nu al celor care produc valoarea adaugata din care se hraneste si statul.

“Legislatia existenta pentru agricultura din Romania este foarte greu de inteles, foarte greu de aplicat. Daca vine un control la tine, oricat ai vrea sa fii de corect, nu pleaca fara sa te amendeze”, a spus, pentru News.ro, presedintele Asociatiei Producatorilor Agricolei de Cereale si Plante Tehnice din Ialomita, Nicolae Sitaru.

Agricultorul repeta o doleanta veche a celor din sector, afirmand ca fermierii au nevoie de o legislatie simpla, care sa nu lase loc de interpretari si din care fiecare sa inteleaga ce are de facut.

Deocamdata, guvernele au promis multe, dar au facut foarte putin in realitate pentru reducerea birocratiei care sufoca sectorul agricol, dar si alte sectoare din Romania. Asta desi agricultorii stiu exact de ce au nevoie: in primul rand, reducerea numarului de documente solicitate.

“Ca sa depui un dosar la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA), zici ca depui o teza de doctorat. Asa ca trebuie redus numarul de hartii. Este vorba despre 181 de scheme de plata, este o nebunie”, a semnalat consilierul in cadrul Asociatiei Fermierilor din Romania (AFR), Ion Cioroianu.

Acesta sustine ca pentru un fermier dureaza chiar si doua saptamani depunerea unui dosar. “APIA sau AFIR (Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale, n.r.) ar trebui sa aiba un birou de consultanta, unde agricultorul sa primeasca indicatii, contracost, despre modul in care trebuie sa completeze documentele”, a explicat Cioroianu.

Citeste si:

Specialistul atrage atentia ca, daca inainte dosarele cuprindeau 30-50 de pagini, in prezent acestea au ajuns la sute de pagini. Pentru fermieri, cresterea scapata de sub control a reglementarilor si a numarului de hartii inseamna bani pierduti, mai ales ca functionarii statului, desi traiesc dfin banii fermierilor, nu le ofera niciun fel de sprijin.

“Spre exemplu, anul acesta, cei care au avut soia au bifat doar la rubrica plata direct, ceea ce inseamna 170 de euro pe hectar. Nu a bifat si casuta de la sprijinul cuplat care insemna 269 de euro pe hectar. Omul de APIA nu a vazut aceasta greseala?”, se intreaba Cioroianu.

Culmea, desi functionarii s-au laudat ca au introdus aplicatii online pentru fermieri, soft-ul platit cu bani publici nu le permite fermierilor sa aplice online.

In vederea reducerii birocratiei, Ministerul Finantelor a lansat recent in dezbatere un pachet de masuri pentru simplificare legislatiei si de debirocratizare, prin care agricultori ar putea beneficia de un regim special de TVA pentru care nu ar mai declara evidentele si nici nu ar mai fi obligati sa treaca la plata TVA peste 220.000 de lei, la fel ca la regimul normal de TVA aplicat IMM-urilor.

Insa fermierI sustin ca astfel de masuri nu ii ajuta, in realitate, cu nimic si ca functionarii care au propus proiectul nici macar nu i-au intrebat daca solutiile sunt bune sau nu.

“Nu mai trebuie subventia impozitata, deoarece aceasta nu este un venit, ci un ajutor. Subventia este impozitata doar in Romania. La noi exista impozit pe teren, impozit pe norma de venit, impozit pe arenda, impozit pe profit. Sunt foarte multe impozite. Taranul are cele mai multe biruri”, a mai spus reprezentantul Asociatiei Fermierilor din Romania.

Sursa foto: Subbotina Anna/Shutterstock