Acum, este vorba de un proiect de importanta regionala, finantat cu 90 de milioane de euro. De data aceasta, insa, nu prea exista sanse ca lucrarile sa fie blocate.

Datele problemei sunt destul de clare: cifrele furnizate de Regia Autonoma Judeteana Constanta (RAJAC) arata ca pe teritoriul judetului exista noua statii de epurare a apei reziduale. Doua dintre acestea se afla in proces de modernizare, primind finantare europeana. In momentul finalizarii, arata analiza RAJAC, totalul capacitatii de prelucrare va fi aproape dublu fata de necesarul din prezent, ba mai mult, chiar si fata de necesarul din anul 2015. Asadar, avem un proiect care, dupa toate aparentele, a fost supradimensionat. Problema este ca la finantarea respectiva participa si bugetul local cu nu mai putin de cinci milioane de euro, direct, plus rambursarea unui imprumut de aproximativ 20 de milioane de euro catre BERD. Costurile nu se opresc aici. “Totalul cheltuielilor de intretinere si functionare ale statiilor de epurare in acest moment este de aproximativ 210 miliarde lei anual (fara cele doua care nu sunt finalizate). Estimarea cheltuielilor dupa darea in folosinta a celor doua statii ISPA este de peste 900.000 de euro lunar”, transmit RAJAC si Consiliul Judetean Constanta. Paradoxul este ca tot informatiile furnizate de RAJAC au stat la baza proiectarii sistemului de epurare controversat acum.

Exista doua explicatii posibile pentru aceste contradictii. Prima este de natura tehnica. Potrivit specialistilor in infrastructura pe care i-am consultat, statiile de epurare au fost proiectate pe baza unor cifre valabile inainte de anul 2000. De atunci, industria constanteana a scazut considerabil si, de asemenea, a scazut consumul de apa pe cap de locuitor la ceva mai mult de jumatate fata de anul 2000. Aceste lucruri nu au fost prevazute in memorandumul de finantare semnat cu Comisia Europeana. Aici se arata ca, de exemplu, pentru statia de epurare Constanta Nord (una din cele finantate, n.r.): “Capacitatea proiectata initial reprezinta numai jumatate din incarcarea existenta in acest moment. In perioada de vara, in sezonul de varf, o cantitate semnificativa din apele uzate colectate ocoleste unitatea de tratare si este deversata direct in mare”. Astfel, proiectul pare justificat.

A doua explicatie pentru paradoxurile in argumentele pro si contra proiectului ISPA se pot deduce din lupta politica deja celebra care-i are ca protagonisti pe reprezentantii Consiliului Judetean (membri PSD), fostul presedinte al CJ Constanta, Stelian Dutu (membru PD), Felix Stroe, directorul RAJA Constanta (fost viceprimar al Constantei intre anii 2000 si 2003) si autoritatile centrale. Actuala conducere a CJ Constanta considera ca datele prezentate de catre RAJAC Comisiei Europene, pe vremea cand functiona sub conducerea lui Stelian Dutu, nu au fost conforme cu realitatea. Probabil, din interesul unui castig. La randul sau, Stelian Dutu, deputat PD, spune ca punctul de vedere al actualilor edili locali este “neconform cu realitatea, luand in calcul perspectivele de dezvoltare a municipiului Constanta”.

Eugen Teodorovici, coordonatorul national al programului ISPA, spune ca, in cazul in care autoritatile locale ar refuza sa continue finantarea proiectului, “se poate interveni la nivel central asupra fondurilor alocate catre CJ Constanta. Aceasta pentru ca proiectul trebuie sa continue”, chiar daca va trebui reduse alte cheltuieli. “Este prevazut in legislatie faptul ca, in primul rand, din bugetul local, trebuie platite angajamentele si imprumuturile externe. Asa ca, indiferent daca autoritatile locale doresc sau nu, finantarea va merge mai departe”, spune Teodorovici. Cristian Moldovanu, purtatorul de cuvant al Consiliul Judetean Constanta, spune ca sunt constienti de faptul ca proiectul nu poate fi oprit, desi “acest lucru ar fi de dorit. Daca aceste costuri (900.000 de euro lunar, n.r.) ar trebui suportate acum, am intampina greutati foarte mari”, spune Moldovanu. Pana la urma, arata acesta, “tot in buzunarul consumatorului se va reflecta cresterea cheltuielilor”. Aceasta pentru ca, practic, cofinantarea locala si rambursarea imprumuturilor se fac de catre RAJAC, iar veniturile acesteia constituite, in marea lor majoritate, din tarifele la consumul de apa. Pentru autoritatile centrale, lucrurile sunt stabilite. “Este vorba despre un proiect de importanta majora pe plan regional si european. Blocarea acestuia ne-ar putea aduce probleme serioase pe termen lung”, conchide Eugen Teodorovici.

“Pavilionul expozitional” se Intoarce

Un caz similar, al unui proiect european controversat pe plan local, este cel al “Pavilionului expozitional” din Constanta. Revista Capital a titrat in premiera, in editia din 16 iunie 2005, ca Uniunea Europeana va cere inapoi Guvernului Romaniei cele 1,2 milioane de euro pe care deja le platise firmei Guris Insaat Ve Muhendislik, subcontractorul principal. Aceasta fiindca proiectul nu a fost finalizat la timp. Guvernul va plati acesti bani putand eventual sa-i recupereze apoi de la vinovatul ce va fi dovedit. “Controlul inca nu s-a incheiat. Trebuie sa declansam o expertiza tehnica, realizata de catre o firma independenta, pentru a stabili unde au existat, de fapt, problemele”, spune Cristian David, ministru delegat pentru Controlul Implementarii Programelor cu Finantare Internationala si Urmarirea Aplicarii Acquis-ului Comunitar.

“Costurile vor fi prea mari, dupa darea in functiune a celor doua statii ISPA. Vom suporta foarte greu aceste cheltuieli. In cele din urma, se vor reflecta in tarifele la consumator”

Cristian Moldovanu,
purtator de cuvant CJ Constanta

“Proiectul de la Constanta este de importanta majora pe plan regional. Acesta trebuie sa continue, indiferent de alte opinii contrare, indiferent de unde vor veni banii”

Eugen Teodorovici ,
coordonator national ISPA

Pe mana cui ajung milioane de euro, la Constanta

Felix Stroe, actual director RAJA Constanta

Conform, “TOP 300”, are o avere de 10 milioane de dolari. Business-ul lui a devenit unul dintre cele mai mari holdinguri din Constanta - 2x1 Holding, ce reuneste peste zece firme. Mai detine actiuni la o companie de taxi si la un hotel. Membru PSD din 2000. Viceprimar al Constantei intre anii 2000 si 2003.

Nicusor Constantinescu, presedintele CJC

Conform “Top 300”, are o avere de 5-6 milioane dolari in domeniile de distributie, mass-media si turism. A fost unul dintre consilierii primarului Radu Mazare. Principalii sai asociati, in grupul de firme Conpress, sunt bunii lui prieteni Radu Mazare si Sorin Gabriel Strutinski. Conpress acopera astazi 17% din piata de distributie din Romania.

Stelian Dutu, deputat PD, fost presedinte CJC

Este un personaj celebru pe listele “Coalitiei pentru un Parlament curat”, cunoscut ca redutabil “traseist politic”. “In 1992, se inscrie in PD, unde sta pana in 1999, ocupand functia de presedinte al organizatiei PD Constanta si al Consiliului Judetean. In urma unui scandal izbucnit in PD, pleaca la PNL, unde nu sta prea mult, migrand spre PUR, ajungind in scurt timp in fruntea organizatiei judetene, apoi revine la PD”.