"Ce inseamna evaluarea riscurilor: se observa fenomenele externe, interne, se evalueaza riscurile, se porneste de la o realitate ca samburele unei crize financiare pleaca chiar din anii de succes, ca asta se uita. Gena crizei pleaca din anul de succes, de exemplu anul acesta este unul de succes. Si ascuns, de multe ori nu usor de depistat pentru un novice, dar acum tehnologia s-a dus extrem de departe, ca-n medicina, in a depista samburele unei crize financiare, se evalueaza riscul", a afirmat Isarescu, citat de Mediafax, la briefingul dupa sedinta CA de politica monetara, referindu-se la rolul Comitetului National pentru Supraveghere Macroprudentiala, institutie nou creata si pe care o conduce din pozitia de presedinte.

El a aratat ca, daca o criza financiara nu este abordata din vreme, este intotdeauna mult prea tarziu sa se intervina, "sa vii in spatele valului", intrucat apare feoemntul de contagiune, si, ceea ce este si mai grav, poate aparea fenomenul de panica. "Si 2015 este un an de succes si se poate forma un nou sambure al crizei. Daca nu actionam din timp, se ajunge acolo. Dar eu cred ca reactionam. De cate ori trebuie sa dam cu capul intr-un perete ca sa vedem ca e tare?! Macrostabilitatea nu este o toana a BNR sau un pretext ca sa ne aflam si noi in treaba, este baza pe care se poate construi durabil bunastarea. Orice crestere de nivel de trai fara macrostabilitate este efemera. Nu doar atat: cand faci ajustarea, duce la nedreptati ingrozitoare, trebuie sa tai in carne vie. Ar fi culmea sa nu fi invatat nimic din criza din 2007-2008", a atras atentia guvernatorul.

Dorind sa lamureasca rolul Comitetului, Isarescu a mentionat ca din acesta fac parte persoane din institutii care detin date, precum BNR sau Ministerul Finantelor, acestea discutand pe cifre si evaluand riscurile. "Evaluarea riscurilor este un proces pe care noi il facem de mai multa vreme. Nu este ceva nou in Romania ceea ce va face acest comitet, iar pe site-ul BNR exista mai multe prezentari legate de acest cuvant: macroprudentialitate", spune seful bancii centrale.

Intrebat ce se va intampla daca opinia guvernatorului, din pozitia de presedinte al comitetului, va diferi de cea a premierului in diverse probleme, Isarescu a precizat ca nu este vorba doar de opinia sa, din comitet facand parte si doi reprezentanti ai Finantelor la nivelul cel mai inalt, posibil ministru sau secretar de stat. "Ca in orice comitet, deciziile se iau impreuna. Nu am nici drept de veto, nu eu, guvernatorul. Cel mult la un numar exact de voturi, votul presedintelui cantareste mai mult. Discutiile au inceput sa duca spre o intelegere a acestui comitet, spre sfarsitul saptamanii trecute erau total deviate, a fost caldura mare, mon cher", a adaugat Isarescu.

El a explicat ca, pe baza datelor pe care le are la dispozitie, Comitetul va face o prognoza si o recomandare catre diverse institutii, fie Guvern, BNR sau ASF. Comunicarea se va realiza in scris, iar institutiile care primesc recomandarea Comitetului trebuie sa raspunda tot in scris cu solutiile sau argumentele pentru care nu pot interveni in problema respectiva.

"Noi nu facem nici politica Guvernului, nici nu spunem legiuitorului ce legi sa adopte sau sa nu adopte, vom face o recomandare. Putem sa dam avertismente catre ASF, catre BNR, obligatoriu trebuie citit avizul si sa dea un raspuns", a punctat guvernatorul. El a spus ca, astfel, se vor evita pe viitor situatii precum celei din prezent, cand se discuta despre creditele in franci elvetieni si faptul ca BNR nu a dat avertizari la momentul contractarii imprumuturilor.

Citeste si:

"Daca nu ia in seama recomandarea Comitetului, Guvernul si-a asumat un risc si are toata responsabilitatea politica si nu mai poate sa spuna ca nu a fost avertizat si tara va avea de suferit daca riscul se adevareste. Comtetul da seama in fata Parlamentului si in fata opiniei publice", a comentat Isarescu. El a facut o comparatie cu riscul meteo, unde se fac prognoze pe termen scurt, de o acuratete foarte mare, iar meteorologii dau o avertizare si o recomandare.

"Riscul meteo (...) datorita tehnologiei extrem de avansate in domeniul urmaririi miscarilor de aer, radarelor, prognozele pe termen scurt sunt extrem de acurate, se da o avertizare si o recomandare. Noi suntem la Comitetul de Risc Sistemic European, mergem acolo de 4 ani jumate la Comitetul de Macrostabilitate. Este exact ca la meteo: avem verde, galben, portocaliu, rosu, cu sageti. (...) Deci se da o avertizare si o recomandare, deci comitetul are rol preventiv", a mai spus seful bancii centrale.

El a adaugat ca, din cele 28 de state ale Uniunii Europene, in 24 deja functioneaza o astfel de structura, dar in cadrul bancii centrale, Romania situandu-se alaturi de Polonia si Spania intre statele care nu aveau o astfel de insitutie. "Functioneaza la nivelul UE de patru ani si ceva, noi am mai informat despre acest lucru, ca nu este o noutate, ca nicaieri nu este un atac la constitutie, ca nicaieri nu este o dictatura sau un supraguvern, ca este o instititutie noua dupa criza din 2008 care functioneaza foarte bine. (...) Noi suntem in ultimele 4 tari, printre care Polonia si Spania, care, desi avem recomandarea de mai multi ani, nu am infiintat un astfel de comitet", a explicat Isarescu.

Guvernul a aprobat, in 22 iulie, infiintarea Comitetului National pentru Supravegherea Macroprudentiala, un organism care va avea rol de supraveghere a sistemului financiar national, iar presedintele acestui comitet va fi guvernatorul BNR. Presedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, a spus ca nu este de acord cu proiectul de lege privind constituirea comitetului, Dragnea sustinand ca este "ceva foarte grav" si ca nu a stiut de el.

Ulterior, ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici, a afirmat ca rolul comitetului este sa emita recomandari pe care Executivul este obligat sa le ia in considerare, dar nu neaparat sa le aplice.

Sursa foto: Mediafax Foto