Voinea a precizat ca, pentru tari terte, care nu sunt tari de destinatie, nici tari de sosire sau tranzit pentru refugiati, cum este cazul Romaniei, impactul economic, chiar daca indirect, trebuie sa fie luat in calcul. Astfel, economia Romaniei poate fi afectata pe urmatoarele directii:

  • Cresterea concurentei pentru propria emigratie, romanii urmand sa concureze in multe tari de detinatie cu refugiatii
  • Scaderea remiterilor. Concurenta cu refugiatii poate duce la somaj sau venituri mai mici pentru romanii din strainatate, ceea ce inseamna ca remiterile (viramentele din strainatate ale romanilor) s-ar putea reduce
  • Cresterea somajului in plan local. Multi romani ar putea alege sa se intoarca in tara si, in lipsa unei oferte de munca mai mari, somajul sa creasca
  • Comertul exterior si serviciile de transport vor fi afectate de criza refugiatilor
  • Posibila reducere a fondurilor europene pentru Romania, prin relocarea acestora spre obiectivele de sustinere a refugiatilor

Pe de alta parte, tarile de sosire sau tranzit al fluxului de refugiati, sunt mai puternic afectate, pentru ca ele sunt nevoite sa incaseze costuri cu primirea, transportul si securitatea refugiatilor. De asemenea, tarile care sunt destinatia finala a refugiatilor vor trebui sa gestioneze si costuri pe termen lung si sa faca fata unor constrangeri pentru cetateni, dar vor fi si beneficii pe termen lung.

Fluxul de refugiati poate sa creasca PIB-ul potential, dar si oferta de forta de munca, ceea ce ar putea sustine pe termen lung economia acestor state de destinatie.