Moneda unica europeana a continuat si ieri plonjonul pe piata valutara romaneasca, dupa ce la sedinta de licitatie de marti a suferit o depreciere consistenta fata de leu. Dupa doua zile in care BNR s-a multumit sa contemple cum se vinde valuta europeana, leul a adunat inca 422 de unitati fata de euro. Evolutia cursului de schimb din ultima vreme arata ca, fara interventia marelui cumparator care este BNR, euro nu se duce decit in jos, sub presiunea unei oferte care depaseste cererea, in vreme ce operatorii din piata testeaza niveluri din ce in ce mai coborite.

BNR trage tare de inflatie

Din punctul de vedere al Bancii Nationale, o intarire a monedei nationale este „consistenta” cu efortul de a mai recupera ce se mai poate din obiectivul de inflatie care a devenit o tinta foarte miscatoare. Inundatiile catastrofale au compromis planul unor inflatii lunare mici din lunile de vara, rate care se obtineau traditional prin influenta pozitiva a preturilor la produsele agroalimentare de pe piata taraneasca. Rate de inflatie mici in iulie si august sint vitale pentru atingerea tintei de crestere medie a preturilor pentru intregul an, pentru ca din toamna se asteapta cresteri de preturi si tarife imposibil de ocolit. Deoarece de deflatie nu mai poate fi vorba.

Profesorul de economie Daniel Daianu sustine ca evolutia cursului este in logica regimului monetar de tintire a inflatiei care presupune o flotare libera a cursului de schimb. „Sint doua derapaje in acest an, cel al deficitelor externe si cel al inflatiei, in acelasi timp doua probleme, ca sa nu zicem dileme, ale Bancii Nationale. Daca BNR trece la tintirea inflatiei, atunci evolutia cursului este compatibila cu aceasta optiune”, spune Daianu.

Rezervele valutare au mai crescut cu un miliard

In luna iulie, cind cursul de schimb al leului fata de euro a cunoscut o stabilitate de invidiat, BNR n-a ramas impasibila. Potrivit comunicatului Bancii Centrale, luna trecuta, rezervele internationale ale Romaniei au crescut cu inca un miliard de euro, ajungind, daca se ia in calcul si aurul, la peste 16,04 miliarde de euro.

La finele lunii iulie 2005, rezervele valutare la Banca Nationala a Romaniei se situau la nivelul a 14.852,9 milioane de euro. In vistieria BNR au intrat 1.662,7 milioane de euro reprezentind cumparari ale bancii centrale din piata valutara, intrari din privatizari, venituri din administrarea rezervei internationale, modificarea rezervelor minime in valuta constituite de bancile comerciale, cedari de valuta la rezerva statului si altele.

Platile de rate si dobinzi scadente la datoria publica externa directa si garantata de Ministerul Finantelor Publice, modificarea rezervelor minime in valuta constituite de bancile comerciale, plati cotizatii, comisioane bancare si altele au totalizat 580,2 milioane de euro. Rezerva de aur s-a mentinut la 105 tone, dar in conditiile evolutiilor preturilor internationale, valoarea acesteia s-a redus la 1.192,5 milioane de euro. •

Investitiile straine directe au adus 750 de milioane de dolari

Investitiile straine directe cu impact semnificativ asupra economiei au atins, in primele sapte luni ale anului, un volum de 750 de milioane de dolari, in crestere cu 132 de milioane de dolari fata de perioada similara a anului trecut, cind cifra a fost de 628 de milioane, potrivit unui comunicat al Agentiei Romane pentru Investitii Straine (ARIS).

In perioada ianuarie-iulie 2005, ARIS a consemnat 56 de proiecte, fata de 40 de proiecte in perioada similara a anului trecut. Din cele 56 de proiecte inregistrate in acest an, 35 sint greenfield, in valoare de 285 de milioane de dolari. Cele mai multe proiecte de investitii au fost inregistrate in zona Bucuresti-Ilfov. Din punctul de vedere al structurarii pe grupe valorice, in primele sapte luni ale anului s-au inregistrat 5 investitii de peste 100 de milioane de dolari, 12 investutii intre 50 si 100 de milioane de dolari si 84 de investitii intre 10 si 50 de milioane de dolari. Din punctul de vedere al originii capitalului investit de la finalul lui 2001 si pina acum, investitorii din Olanda ocupa primul loc, cu peste 20% din totalul investitiilor (824 de milioane de dolari), urmati de cei din Franta (9%, adica 367 milioane de dolari) si Germania (5,6%, respectiv 227 de milioane de dolari).