Chiar daca normele bancii centrale au condus la o usoara scadere a creditelor in valuta pe luna octombrie (probabil trendul s-a accentuat in noiembrie), bancile si-au redresat pozitiile, iar creditele ipotecare se pot lua din nou in euro.

Ultimul trimestru din 2005 este clar caracterizat prin reorientarea creditelor luate de persoanele fizice de pe valuta pe lei. Statisticile BNR au demonstrat deja o usoara scadere a creditului in valuta. Tendinta de reorientare a populatiei catre lei in detrimentul valutei a fost accentuata si de scaderea dobanzilor la creditele in lei, cel putin pe perioada in care bancile au luptat pentru a-si ajusta fondurile proprii la noile reglementari impuse de BNR.

Perioada “de tacere” a creditelor in valuta se apropie insa de sfarsit. Majoritatea bancilor si-au majorat fondurile proprii si au reinceput sa acorde credite in valuta. In noul context se pot intrevedea totusi anumite tendinte. “In ceea ce priveste prioritizarea ofertelor de creditare in valuta, ne vom concentra in principal pe produsele de finantare pe termen lung, pentru ca, acordate in lei, acestea comporta un risc de pret pentru consumator mai mare decat riscul valutar in cazul finantarii in valuta”, precizeaza oficialii Raiffeisen Bank, fapt care ne indreptateste sa credem ca, in 2006, creditele ipotecare si imobiliare se vor acorda din nou majoritar in valuta. Dragos Cabat, vicepresedinte Asociatia Analistilor Financiari (CFA), se asteapta ca anul 2006 sa aduca o accentuare a ritmului de crestere a creditului ipotecar si imobiliar. In acest context, pare logic ca finantarile pe termen lung sa se realizeze in euro, cu atat mai mult cu cat si moneda spre care se indreapta Romania din perspectiva integrarii este euro.

“Anul urmator va marca probabil cresteri ale creditului de retail ceva mai mici decat in 2005, catre 35-40%, cel putin ca numar al acestor credite si nu neaparat valoric.”
Dragos Cabat,
vicepresedinte Asociatia Analistilor Financiari (CFA)

Totusi, in toate tarile din lume, populatia se imprumuta majoritar in moneda nationala. Scaderea dobanzilor a facut atractive creditele in lei, tendinta care ar putea continua si anul viitor, in special pe creditul de consum si nevoi personale. Cu atat mai mult cu cat aici tendinta este de majorare a perioadei de rambursare a creditului de la cinci ani, la sapte si chiar zece ani.

Pe de alta parte, ìscaderea accentuata, chiar sub rata inflatiei, a dobanzii pasive a diminuat atractivitatea constituirii de depozite de catre populatie si astfel a deplasat preferintele catre consum”, precizeaza Dragos Cabat, vicepresedinte Asociatia Analistilor Financiari (CFA). Campaniile promotionale ale bancilor vor indrepta si mai mult populatia catre consum. “Aceste schimbari vor duce la expuneri tot mai mari ale bancilor comerciale pe perioade mai indelungate, in absenta surselor pe aceleasi termene (deci un dezechilibru de maturitate) care inseamna cresterea profilului de risc al sistemului bancar”, precizeaza Cabat. De asemenea, procentajul creditelor neperformante in domeniul finantarii persoanelor fizice este de asteptat sa creasca in continuare.

Normele BNR din aceasta toamna au dat o lovitura puternica imprumuturilor in valuta. Bancile au inceput sa se redreseze din mers. Pentru a continua creditarea in valuta, acestea fie si-au majorat capitalul social, fie au constituit provizioane.

Potrivit Bancii Nationale, finantarile in valuta au scazut cu 0,1%, valoare exprimata in euro. Restrictiile de creditare impuse de BNR au avut, pe termen scurt, efect. Comparativ cu octombrie 2004, creditul in lei a urcat cu aproape 55%, in vreme ce imprumuturile in valuta au crescut cu 51,5%. Practic, valuta incepe sa fie inlocuita, pas cu pas, de lei, tendinta care ar putea continua si anul viitor, cel putin pe segmentul creditului de nevoi personale. In ceea ce priveste economisirea, depozitele in lei ale populatiei au crescut, luna trecuta, cu 0,1%, pana la 16,1 miliarde lei. Cresterea anuala este, astfel,de 26,7%.

Citeste si:

In ciuda scaderii anuntate de banca centrala, bancile comerciale gasesc diverse metode prin care sa nu distruga total creditul in valuta. In cazul bancilor recent intrate pe piata de retail, gen OTP Bank sau ABN Amro Bank, normele BNR nu au avut un efect direct asupra creditarii in valuta. Nici pentru banci gen BRD Groupe Société Générale sau BCR, cu un volum mare al fondurilor proprii, limitarea impusa de BNR (volumul imprumuturilor in valuta sa nu depaseasca de 2,5 ori fondurile proprii ale bancii) nu a avut efect. si societatile de credite au acordat in continuare imprumuturi in euro sau dolari.

Pentru celelalte banci a existat insa optiunea majorarii capitalului social si continuarea in acest fel a acordarii de credite in valuta. Mentionam ca, pe langa bancile identificate in tabel ca institutii care acorda credite in valuta, mai exista o serie de banci aflate in plin proces de majorare a capitalului social. Se vor inmulti astfel institutiile care vor imprumuta populatia in euro. Banca Romaneasca a anuntat deja o majorare importanta a capitalului social in luna ianuarie, ceea ce inseamna ca, din februarie 2006, si aceasta banca va acorda toate tipurile de credite in valuta.

O alta restrictie impusa de BNR era cea referitoare la clasificarea clientilor in functie de moneda in care isi incaseaza veniturile. Cum varianta era ca pentru acei clienti care vor credite in valuta, dar au veniturile in lei (sau incasate in lei si denominate in valuta), sa existe provizioane de 5% din valoarea creditului, bancile comerciale au acceptat provizionarea pentru a nu refuza clientii. Acest lucru a fost posibil datorita faptului ca majoritatea bancilor care acorda astfel de imprumuturi sunt banci cu capital strain. Chiar daca raportarile in Romania le fac dupa normele interne de contabilitate, iar indicatorii de performanta par usor deteriorati din cauza acestor provizioane, raportarile catre bancile mama se fac in normele internationale de contabilitate, unde nivelul provizioanelor aferente creditelor in valuta din Romania nu are efect.

Deci, cu orice pret, bancile merg in continuare pe maximizarea profitului, indiferent daca este vorba de credit in lei sau valuta si indiferent de normele si restrictiile BNR, pe care totusi le respecta. Este greu de spus daca la nivelul anului 2006 balanta va inclina din nou in favoarea valutei sau impactul psihologic generat de Normele BNR si scaderea dobanzilor la creditele in lei vor determina continuarea reorientarii populatiei catre imprumuturile in lei.

“Este dificil de apreciat cum va evolua structura creditelor, dar este cert ca activitatea de creditare in moneda locala va cunoaste o crestere importanta in valoare nominala.”
Antoaneta Curteanu,
vicepresedinte executiv Unicredit

“Este clar ca volumul creditelor trebuie sa creasca, de aceea cred ca la nivelul lui 2006 se va inregistra o crestere a volumului de credite pe piata de retail.”
Catalin Parvu,
vicepresedinte Banca tiriac

Cine mai da credite In valuta

BRD Groupe Société Générale: credite auto, imobiliare si ipotecare, de nevoi personale, in euro (activitatea de creditare in valuta nu s-a intrerupt niciodata)
Volksbank: credite auto, imobiliare si ipotecare, de nevoi personale, in euro (odata cu scaderea dobanzilor la creditele in lei, banca a operat si scaderea dobanzilor la valuta)
Raiffeisen Bank: imobiliare si ipotecare (banca a optat pentru acordarea in valuta a creditelor pe termen lung, chiar daca teoretic se acorda si credite de consum in valuta)
Alpha Bank: pentru locuinta, auto, de consum prin lanturile de magazine, de nevoi personale, acordate in lei si valuta
Unicredit: credite imobiliare si ipotecare, credite de consum (banca a reinceput sa acorde aceste credite in valuta dupa ce si-a majorat capitalul social)
Banca tiriac: credite de consum, personale sau auto, ipotecare si imobiliare
BCR: teoretic acorda toate tipurile de credit in valuta, practic creditul de consum si cel de nevoi personale au dobanzi prohibitive
ING Bank: credite imobiliare si ipotecare in euro (ING nu acorda alte tipuri de credite pentru persoanele fizice).
Sursa: Bancile comerciale