Accesul la internet pentru acasa devine o necesitate pentru categorii din ce in ce mai largi de populatie. Daca este sa ne luam dupa aparitia telecentrelor printr-o serie de sate izolate, se poate spune ca accesul la internet a devenit chiar un drept.
In ultimii doi ani, internetul a devenit o afacere. Au aparut destul de multi provideri, care fac bani frumosi din accesul crescand al populatiei la internet. Iar nevoile clientilor cresc, veniturile la fel, deci si disponibilitatea romanilor de a plati mai mult pentru un acces, mai rapid si permanent.
Mici, da multi!
Acest tip de afacere a fost speculat atat de micii investitori, cat si de marii jucatori de pe piata. In situatia prezenta, exista numeroase retele mici, de cartier, care fac concurenta serioasa operatorilor mari. Micul provider ofera acces la internet cu o viteza de multe ori destul de redusa, dar la tarife relativ mici.
Administratorul retelei de cartier percepe o taxa cuprinsa intre 30 si 50 lei noi (300.000-500.000 lei vechi). La majoritatea nu poti cunoaste exact viteza pe care o confera. Administratorul primeste o anumita viteza, pe care o imparte tuturor abonatilor. Viteza este invers proportionala cu numarul celor activi la un moment dat.
Acest tip de conexiune are avantajul de a permite utilizatorului accesul la datele puse la comun de altii. Fiecare da "sharing" la o serie de fisiere pe care ceilalti le pot vedea si copia in calculatorul propriu. Lucru care nu este posibil la un abonament individual, deoarece lipseste reteaua in care se afla aproape toti vecinii.
La o retea de cartier insa apar dezavantajele date de drepturile prea mari ale administratorilor si obligatiile mult prea multe ale utilizatorilor. Unele retele nu elibereaza factura fiscala la achitarea abonamentului.
Aceasta situatie le pemite sa dispuna cum vor de propriii abonati, care nu au unde sa se planga cand viteza scade frecvent si legatura este mai mult instabila decat permanenta.
La acest tip de retea mai apare si dezavantajul gradului de securitate scazut.
O tranzactie cu card bancar poate fi usor reperata de administrator, iar datele introduse nu mai sunt secrete. O secretizare mai mare la acest capitol o confera conexiunea dial-up.
Cablu si ADSL
Providerii mari de internet prin cablu sunt cu siguranta in legalitate deplina. Elibereaza facturi fiscale si pot fi reclamati la Oficiul pentru Protectia Consumatorului. Si aici viteza poate fi fluctuanta, dar macar exista un departament specializat pe relatia cu clientii. La reteaua de cartier relatia cu clientii se rezuma la numarul de mobil al administratorului care este inchis atunci cand internetul cade.
Un alt tip de access cu viteza mare este ADSL. Prin linia telefonica cu fir de cupru, aceasta reprezinta solutia. Este mai eficient decat o conexiune dial-up. Operatorul national de telefonie fixa Romtelecom s-a orientat si a intrat din plin pe piata de profil.
Cresteri galopante
Piata accesului la internet este emergenta la noi. Numarul furnizorilor activi a sarit de la 233 (la sfarsitul anului 2003) la peste 700 in prezent. Cresterea se datoreaza avantului furnizorilor de internet prin fibra optica (de la 52 la peste 150) si prin unde radio (de la 121 la peste 250). Furnizorii prin dial-up au dat inapoi: de la 145 numarul lor a scazut la sub 130.
Numarul conexiunilor s-a marit de cateva ori din 2003 pana in prezent. De la putin sub 500.000, totalul punctelor de acces a crescut la circa 2.500.000. Numarul destul de mare a fost inregistrat la accesul prin dial-up la puncte mobile (de la sub 210.000 la peste 1.500.000).
Acest lucru a dus la cresterea ponderii acestui tip de conexiune de la 42% la peste 70% din total, in detrimentul accesului dial-up la punct fix, a carui pondere a scazut de la 48% la sub 15%. In rest, se inregistreaza succese rasunatoare: accesul prin cablu coaxial a crescut de la 31.000 la circa 175.000. Accesul prin fibra optica a crescut de la 2.800 in anul 2003 la circa 12.000.
In functie de largimea benzii, cresterile sunt explozive fata de sfarsitul anului 2003. La capitolul banda ingusta (inclusiv accesul prin telefoane mobile cu GPRS), cresterea a fost de la 302.000 la aproape 2.000.000. Internetul in banda larga a crescut de peste cinci ori, de la 196.000 la peste 600.000, dar ponderea s-a redus. Trendul pietei este crescator pentru banda larga, care a avansat de la 61 la 75%, comparativ cu banda ingusta, a carei pondere a scazut de la 39 la 25%.
Aceasta situatie denota faptul ca piata a evoluat, iar cerintele utilizatorilor se indreapta fie spre mobilitate, fie spre un internet pentru acasa rapid.
Citeste si:
Sursa: http://www.baniinostri.ro/dinrevista/itc.php?ContentID=75
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
