Majoritatea partenerilor europeni ai Frantei sunt inclinati sa califice retorica electorala a celor doi candidati drept sloganuri cinice, presupunand ca Franta va fi rezonabila la masa de discutii de la Bruxelles, potrivit analistului Financial Times (FT) Gideon Rachman.

Atitudinea liderilor europeni ar putea fi insa una de automultumire.

In primul tur al alegerilor prezidentiale din Franta, extrema dreapta si extrema stanga au atras circa o treime din voturi, iar aceste alegeri au scos la iveala teama adanca a francezilor de globalizare, austeritate, dar si identitatea nationala la care au apelat toti candidatii.

Acest fapt se va reflecta in comportamentul Frantei in Europa.

Francezii stiu ca modelul lor social la care tin atat de mult, infrastructura, sistem de sanatate si de pensii excelente, a fost construit pe un munte de datorii nesustenabile. Ani de zile problema a fost una abstracta, dar criza economica din Uniunea Europeana ameninta sa puna capat vremurilor bune.

Franta se simte incercuita. La sud se afla austeritatea si tensiunile sociale din Grecia, Spania si Italia. La nord si vest sunt pietele anglo-saxone de pe Wall Street si City. La est, implacabilii germani care insista pentru noul pact fiscal care va face din austeritate o obligatie legala.
Ambii candidati la presedintie promit sa apere modelul social francez, printr-o ofensiva in Europa, iar schimbarile pe care le-ar putea cere cei doi sunt usor diferite.

Imediat dupa primul tur, Sarkozy a promis "sa protejeze modelul de viata francez". Concret, Sarkozy se angajeaza la inasprirea controlului la granite, limitarea imigratiei si promovarea politicii "buy Europe", respectiv preferinta pentru produsele europene.

In termeni europeni, promisiunile s-ar putea traduce in promovarea protectionismului comercial si renegocierea tratatului Schengen. Dupa mai multe decenii in care europenii s-au concentrat pe eliminarea barierelor comerciale si de circulatie a persoanelor, Sarkozy vrea sa le reconstruiasca.

Citeste si:

Intentiile lui Hollande, favorit in cel de-al doilea tur al alegerilor, sunt mai problematice pentru partenerii europeni. El a promis sa combata austeritatea in Europa si sa reorienteze UE catre crestere economica. Cine ar putea contesta cresterea? Dar Hollande va face mai mult decat sa ceara un angajament retoric in noul pact fiscal al UE.

Este probabil ca Hollande sa vrea schimbarea statutului Bancii Centrale Europene (BCE), idee cu care cocheteaza si Sarkozy, ceea ce ar provoca o reactie nevralgica din partea Germaniei.

Hollande a promis totodata reducerea deficitului bugetar al Frantei si promovarea investitiilor europene in infrastructura, ceea ce inseamna cheltuieli mai mari pentru Germania, idee primita rece la Berlin, potrivit FT.

Riscul evident este ca in mijlocul crizei financiare pietele nu vor accepta o noua renegociere a tratatului european.

Reactia lui Hollande este in opinia autorului una de sfidare.

"Francezii sunt un popor liber, care nu va permite ca viitorul sau sa fie stabilit la presiunea pietelor sau a finantelor", a afirmat Hollande la un miting electoral la Bordeaux, saptamana trecuta.

Totul suna foarte bine, daca Hollande nu ar avea nevoie sa imprumute miliarde de euro de pe pietele "ticaloase", pentru a indeplini promisiunile electorale, cum ar fi crearea a 60.000 de noi locuri de munca pentru profesori.

Potrivit articolului, candidatii au incercat sa scoata in evidenta diferentele dintre mesajele lor electorale, dar ele sunt foarte asemanatoare, cu atacuri la adresa globalizarii si finantelor, sustinerea modelului social francez si enumerarea momentelor glorioase ale istoriei Frantei, care nu este doar o tara veche, ci si un model pentru intreaga lume.