Primul tronson al conductei, care leaga orasul rusesc Viborg de la granita cu Finlanda de orasul german Greifswald, traversand Marea Baltica, a fost dat in folosinta in noiembrie 2011 si are o capacitate anuala de 27,5 miliarde de metri cubi de gaze.

Cel de-al doilea tronson are o lungime de 1.224 de kilometri si va pompa gaze naturale de la zacamantul Iuzno-Ruskoie din Peninsul Iamal, din nordul Rusiei.

Inaugurarea acestui segment va dubla capacitatea anuala a gazoductului Nord Stream la 55 de miliarde de metri cubi.

Actionarii consortiului care opereaza conducta sunt Gazprom, cu o participatie de 51%, Wintershall Holding si E.ON Ruhrgas din Germania cu cate 15,5%, precum si GDF Suez din Franta si Gasunie din Olanda, cu cate 9%.

Inainte de lansarea rutei Nord Stream, Rusia furniza gaze catre Europa prin Belarus si Ucraina, aceasta din urma asigurand tranzitul a doua treimi din livrari.

Citeste si:

Exporturile rusesti de gaze via Ucraina au fost intrerupte in mai multe randuri in ultimii ani, cel mai recent in 2009, din cauza neintelegerilor legate de preturi.

Primul tronson al Nord Stream a permis Rusiei sa reduca livrarile prin Ucraina si sa furnizeze gaze direct catre Germania si alte tari occidentale.

In ianuarie-august 2012, livrarile de gaze ale Rusiei prin Ucraina au scazut cu 22,86% fata de aceeasi perioada a anului trecut, la 54 miliarde de metri cubi, in timp ce livrarile prin intermediul Nord Stream, in intervalul noiembrie 2011-1 octombrie 2011 au totalizat 8,7 miliarde de metri cubi.

Lansarea celui de-al doilea tronson al Nord Stream creste probabilitatea ca sistemul sa functioneze sub capacitate, daca furnizorul nu va accepta preturi mai mici, considera Josef Auer, analist la Deutsche Bank Research.