Dupa 1995 au aparut primele semne ale abdicarii presei independente in fata „agresiunii“ politicului. In absenta unei structuri reale care sa apere interesele de breasla ale jurnalistilor, s-a constituit, in toamna anului 1998, Clubul Roman de Presa. Principalul si incontestabilul sau atu a fost acela ca era prima organizatie de presa din Romania care a creat un cod deontologic al ziaristului. Insa o anumita atitudine elitista si discriminatorie in acordarea „certificatelor de libera trecere“ in randul presei serioase a creat reactii de nemultumire si respingere din partea unor ziare. Au fost primele semne ale unui conflict iminent.

CTP versus Nistorescu

Acesta s-a produs pe neasteptate, la 1 ianuarie 2003, cand presedintele clubului, Dumitru Tinu, si-a pierdut viata intr-un dubios accident rutier. Mediatizarea excesiva a acestui eveniment a atras mania lui Cristian Tudor Popescu, care i-a calificat pe „vinovati“ drept „hiene de presa“. Atitudinea ferma si intransigenta, cu toate excesele ei, l-a transformat insa in succesor al lui Dumitru Tinu nu doar la conducerea ziarului „Adevarul“, ci si la Clubul Roman de Presa. A fost inceputul unui alt conflict, si nu cu oricine, ci cu directorul cotidianului „Evenimentul zilei“, Cornel Nistorescu, aspirant si el la conducerea CRP. Nistorescu a trebuit sa se multumeasca doar cu pozitia a doua, cea de vicepresedinte. In septembrie 2004, tensiunile acumulate au explodat in toata „splendoarea“ lor.

Cand doi se cearta, puterea castiga

Nistorescu a parasit Clubul Roman de Presa, la scurta vreme dupa ce un grup de redactori isi dadusera demisia de la „Evenimentul zilei“, in semn de protest fata de imixtiunea patronatului Ringier in politica editoriala. Cristian Tudor Popescu a reactionat imediat: „Are omul contract cu patronatul si nu vrea sa piarda o capita de bani“ - scria el intr-un editorial din 14 septembrie. „Or fi ele de aparat valorile presei libere, dar pana la portofel. Ceea ce inteleg, chiar daca nu accept. Ce nu prea inteleg e de ce si-a dat demisia revolutionarul Nistorescu din Clubul Roman de Presa, dupa ce si-a lasat balta, cu cinism, colegii de la ziar? Ma rog, avem nu numai miliardari de carton, ci si disidenti de carton“. Replica lui Nistorescu n-a intarziat sa apara, chiar a doua zi, mult mai virulenta: „Nimeni nu ma poate obliga sa fiu coleg de organizatie cu jurnalisti care isi fac o profesie din a linge Puterea“. Acest schimb de replici se petrecea in toamna anului trecut, in plina campanie electorala. Toata tevatura a avariat grav, intr-o perioada de numai cateva luni, imaginea si credibilitatea Clubului Roman de Presa si a doua ziare importante.

Citeste si:

Pretextul Monica Macovei

Si totusi, ce legatura are scandalul Monica Macovei cu atacul la adresa Clubului Roman de Presa? Spuneam ca lucrurile par a se derula ca la un joc de biliard. Primul care a dat cu tacul a fost Cristian Tudor Popescu. El a luat, de fapt, atitudine impotriva unei gafe monumentale comise de „Evenimentul zilei“, membru important al CRP, dar gestul a fost interpretat de adversari ca o vendeta fata de ziarul care l-a atacat sistematic, timp de aproape un an. Pe de alta parte, atitudinea Clubului a fost sustinuta, cu accente de o duritate fara precedent, de o parte a presei. „Niste limbrici de presa“ titra, in editorialul din 27 iunie, din „Ziua“, Sorin Rosca Stanescu, referindu-se la ziaristii de la „Evenimentul zilei“. „Cotidianul“, in schimb, a atacat direct Clubul Roman de Presa, pe care l-a numit, in deradere, „Clanul Roman de Presa“, intr-un articol semnat de Ioan T. Morar. Principala tinta era insa Cristian Tudor Popescu, iar scopul era de a scoate basma curata EVZ: „«Evenimentul zilei», care a incalcat legea tacerii si a scris despre legaturile dintre Taher si Hrebenciuc cu Tinu si Popescu, trebuie ucis cu primul prilej. Si primul prilej a fost, e adevarat, unul nefericit, articolul regretabil despre Monica Macovei“. De mentionat ca acelasi ziar, „Cotidianul“, a mai batut un cui in cosciugul credibilitatii de „judecatori“ a colegilor de breasla ai lui C.T. Popescu, publicand in facsimil dovada interventiilor acestuia pe un text in care era criticat Adrian Nastase. Dezvaluirea, produsa de Liviu Avram, a venit ca o manusa celor de la „Catavencu“, aflati de multa vreme in razboi deschis cu fosta conducere a ziarului „Adevarul“.
Intrebarea, oarecum retorica, ce se desprinde din tot acest scandal este urmatoarea: cum va putea breasla jurnalistica sa se autoreglementeze, atata timp cat orice incercare de acest gen este sortita oprobriului public, pe motiv de „cine esti tu, ba, sa ne judeci pe noi?“. Ziaristii sunt alergici nu doar la interventii din zona politicului, ci si la acelea venite din interior.

"Subiectul Monica Macovei este inchis pentru mine. Nu ma mai pronunt. De ce se da in mine? Se da in mine pentru ca exist. Se da si in Clubul Roman de Presa..."
Cristian Tudor Popescu

"Mentin ceea ce am spus in urma cu un an, dupa plecarea mea din CRP. Nu am putut accepta atunci sa fiu coleg de organizatie cu persoane care au facut ce au facut, nu as accepta nici acum. De altfel, Clubul Roman de Presa, cu actuala lui structura bicefala - jurnalisti si patroni -, nu mai este util presei romanesti. In privinta recentului scandal, acest club are partea lui de vina"
Cornel Nistorescu

"Este absolut necesara o structura de breasla a jurnalistilor, care sa le apere cu adevarat interesele. Ceea ce n-au facut, pana acum, nici SZR, nici AZR, nici UZP, nici Conventia Organizatiilor de Media sau mai stiu eu ce alta constructie de tip sindical. Dar asta este o alta problema. CRP este, pe de o parte, o asociatie a jurnalistilor, iar pe de alta parte, una a patronilor. Interesele celor doua entitati sunt uneori divergente si nu se pot rezolva decat in favoarea celor mai puternici. Adica a patronilor. De aceea CRP ar trebui sa ramana o organizatie patronala. Iar pentru stimularea deontologiei jurnalismului si a calitatii presei in general, ar trebui constituita o uniune a asociatiilor profesionale, care sa faciliteze schimbul de experienta cu organizatii similare din Occident si sa contribuie la recunoasterea noastra in afara. Asa cum suntem, nu figuram pe nicio monitorizare internationala. Jurnalistii romani nu exista. Iar CRP este un fel de strutocamila"
Robert Turcescu