Practic, orice persoana care obtine in Romania venituri din chirii, depozite bancare, dividende, castig de capital din investitii pe bursa sau alte venituri va datora contributia la sanatate individuala de 5,5%, care se va percepe pe langa cea retinuta la sursa de venituri din salarii sau activitati independente.

Desi impunerea CASS pentru toate veniturile din investitii, justificata de extinderea bazei de calcul, este prevazuta in noul Cod Fiscal si a fost dezbatuta din vara anului 2015 si adoptata in Parlament, exista inca o serie de neclaritati in ceea ce priveste aplicarea contributiilor de sanatate pe toate categoriile de investitii, modul de calcul al plafonului, etc.

Potrivit Angelei Rosca, managing partner Taxhouse, tocmai aceste neclaritati ar trebui sa fie rezolvate prin modificarile la Normele de aplicare a Codul fiscal, care ar putea fi emise pana la finalul acestui an. De exemplu, articolul 158 din Codul fiscal face trimitere la articolul 157 din Codul fiscal in privinta modului de calcul al plafonului pentru contributia angajatorului (in cazul veniturilor din salarii), care este similar cu cel al plafonului pentru contributia angajatului, si anume per individ/loc de munca si nu pe fondul total de salarii (ca in cazul plafonarii CAS la nivel de angajator). Normele ar putea clarifica si mai bine acest aspect, astfel incat sa nu existe dubii privind modul de aplicare a acestui plafon de la 1 ianuarie 2017.

In acelasi timp, s-ar putea clarifica prin Norme si interpretarea articolelor 176 si 179 in privinta plafonului unic aplicabil per total venituri din: activitati independente, agricultura, asocieri, chirii, investitii (dobanzi, dividende, castiguri de capital, lichidare) si alte venituri, astfel incat sa se inteleaga fara echivoc ca contributia maxima a unei persoane fizice pentru astfel de venituri (separat de plafonul pentru venituri din salarii) nu poate depasi 5,5% din 5 salarii medii brute/luna*12 luni/an si ca plafonul pentru aceste venituri nu este unul individual pe fiecare tip de venit in parte, ci unul global.

In baza Codului fiscal adoptat, aplicabil de la 1 ianuarie 2017, problema bazelor lunare de calcul a fost introdusa in articolul 176 din ratiuni care tin de evidentele situatiei de asigurat la nivelul caselor de sanatate, in timp ce platile catre Fisc vor fi stabilite anual, in baza plafonului anual global de maxim 60 de salarii medii brute.

Citeste si:

Baza de calcul rezultata la un salariu mediu brut de circa 2.900 lei pe luna – in prezent - va fi de aproximativ 174.000 lei pe an, ceea ce inseamna ca un contribuabil nu va plati mai mult de 2.200 euro pe an CASS indiferent de cat de mari sunt veniturile realizate ca PFA si/sau din activitatile de investitii sau alte venituri.

Clarificarile asteptate nu vizeaza imediat contribuabilii, care vor primi deciziile de impunere pentru aceasta contributie de abia in 2018, in privinta veniturilor pe care le vor realiza incepand cu 1 ianuarie 2017, pentru ca anul viitor va fi primul in care vor fi taxate toate veniturile din investitii. Fiscul este cel care va face calculele si va trimite deciziile de impunere dupa ce va corobora declaratiile depuse de contribuabili (declaratia 200 sau 201 acolo unde este cazul) si declaratiile depuse de banci si firmele de brokeraj (declaratia 205 de exemplu).

Pe de alta parte, in ceea ce priveste plafonarea contributiei pe salariu, aceasta nu se va aplica per fiecare individ per CNP, asa cum a cerut mediul de afaceri, ci tot la nivelul locului de munca, ceea ce descurajeaza angajarea, cel putin cu forme legale, la mai multe job-uri. Motivatia e una legata si de sistemele informatice actuale si de lipsa unei declaratii de venit global pe care sa o depuna anual rezidentii romani, care ar putea sta la baza unei plafonari reale per CNP.

Practic, un salariat cu 3 job-uri va plati pentru fiecare venit din salariu CASS in plafonul de 5 salarii medii brute pe luna, pentru fiecare loc de munca, nu global pe venitul total obtinut din cele trei salarii. In plus, daca aceeasi persoana obtine si venituri din chirii si dobanzi de exemplu, va plati CASS si asupra acelor venituri, in plafonul maxim descris mai sus.

Totusi, desi mediul de afaceri a obtinut o victorie de etapa prin plafonarea contributiilor la nivelul a 5 salarii si la nivel de angajati, Angela Rosca sustine ca "urmatorul pas ar trebui sa fie plafonarea reala per individ, pe baza CNP-ului", astfel incat aceeasi persoana sa nu plateasca o asigurare de sanatate multipla, pentru fiecare tip de venit, ci una singura. Altfel, impozitul unic de 16% nu este de fapt 16%, ci mai mare, caci CASS-ul aplicabil asupra tuturor veniturilor reprezinta o forma de a „ascunde” un impozit efectiv mai mare. Si aceasta ar trebui sa fie o prioritate pentru viitorul Guvern.