De unde boom-ul economic al Turciei?

Spre deosebire de Polonia, care in buna parte s-a concentrat pe dezvoltarea pietei de capital apeland la privatizari si reglementari care au obligat fondurile de pensii sa investeasca pe plan local, cresterea spectaculoasa a economiei turcesti se datoreaza unui cumul de factori.

Perspectivele excelente ale companiilor din sectorul energetic, printre putinele pe care Guvernul de la Ankara inca le controleaza, si ale celor din industrie, au adus anul trecut investitii straine directe estimate la 15 - 20 mld. dolari.

De cealalta parte, fondurile din Golful Persic au facut investitii masive in sectorul imobiliar din Turcia, in continua crestere dupa ce a devenit un adevarat paradis pentru pensionarii din Europa de Vest. La acestea se adauga fondurile suverane din Golf, precum si fondurile de investitii si fondurile de private equity care aleg Turcia incercand sa evite criza datoriilor din Uniunea Europeana.

„Motorul cresterii Turciei este statutul de centru comerical in regiune. Din ce in ce mai multe companii internationale prefera sa foloseasca Turcia ca punte pentru exporturile din zona, datorita stabilitatii politice si a pietei autohtone foarte mare”, spune Martina Bozadzhieva, analist in cadrul companiei de cercetare Frontier Strategy Group, citata de Marketwatch.

Populatia foarte tanara contribuie de asemenea la cresterea economiei Turciei, care scapa astfel de o problema ce planeaza asupra mai multor tari, printre care si Romania: dezechilibrul dintre populatia muncitoare si pensionari. Cu o mediana a varstei de 29 de ani, Turcia este cea mai „tanara” tara din Europa. Pentru comparatie, varsta medie in cazul Romaniei este de 38 de ani, in vreme ce Italia are cea mai mare medie de varsta de pe continent - 43,5 ani.

Privatizarile si piata de capital din Turcia

Bursa din Istanbul (ISE), o piata nu atat de cunoscuta precum cea din Varsovia, insa unde se fac tranzactii sapte ori mai mari fata de contrapartea poloneza, contribuie din plin la dezoltarea economica a tarii.

In ultimul trimestru de anul trecut investitorii au facut tranzactii in medie de 1,1 miliarde euro/zi pe ISE, cat face piata poloneza in sase-sapte zile sau Bursa din Bucuresti in aproape un an.

Citeste si:

Pe langa lichiditatea excelenta, Bursa din Istanbul a reusit anul trecut sa termine cu o crestere de 53%, a doua cea mai mare din lume. ISE este depasita doar de Bursa din Venezuela, piata aflata insa „pe steroizi” datorita devalorizarii fortate a monedei nationale, care in 2012 a generat o inflatie de 20%.

Cresterea pietei din Istanbul a fost generata si de hotararea istorica luata de agentia de rating Fitch, care anul trecut a inclus Turcia in randul tarilor cu investment grade, pentru prima data in ultimii 18 ani.

La capitolul privatizari Guvernul de la Ankara nu este chiar cel mai mare sustinator al Bursei din Istanbul, insa acest lucru nu inseamna ca ISE a fost ignorata complet de catre autoritati. Mai exact, Turcia a incasat 43,5 mld. dolari din privatizarile facute din 1986 si pana in prezent. Din aceasta suma 8,2 mld. dolari au provenit din oferte publice si vanzari realizate direct pe bursa.

Cea mai mare oferta publica facuta vreodata pe Bursa din Istanbul a avut loc in 2012, cand statul a vandut, prin intermediul unui SPO, 23,9% din banca Halkbank pentru 2,5 mld. dolari. Initial Guvernul a vrut sa vanda 20,8% din companie, insa avand in vedere cererea de aproape trei ori mai mare, pachetul scos pe bursa a fost suplimentat.

Per ansamblu, statul turc s-a retras complet din cadrul companiilor cu activitate in domeniul cimentului, al distributiei de carburanti si din mai multe sectoare alimentare. De asemenea, Turcia mai detine doar participatii minoritare in cadrul majoritatii porturilor si al rafinariilor de petrol.
Programul de privatizari va fi puternic accelerat in 2013, Mehmet Simsek, ministrul de finante, anuntand ca incasarile statului din aceste tranzactii vor ajunge la 9,5 mld. dolari in urmatoarele 12 luni.

Turcia continua astfel procesul de reforme care a impuslionat economia in ultimii ani, insa chiar si asa va ramane in afara Uniunii Europene si in viitorul apropiat. Negocierile de aderare s-au lovit aproape de fiecare data de problema Ciprului, stat membru UE pe care Guvernul de la Ankara nu il recunoaste.

Sursa tabel 2: Frontier Strategy Group

Sursa foto: sxc.hu