Potrivit ultimei sale declaratii de avere din iunie 2014, seful Agentiei Nationale de Integritate (ANI) are un teren agricol in suprafata de 2,5 hectare in Lehliu, judetul Calarasi, obtinut prin donatie in anul 2007.De asemenea, el are un apartament de 140 de metri patrati in Brasov, cumparat in anul 2007, precum si o casa tot in Brasov, in suprafata de 356 metri patrati cumparata, de asemenea, in anul 2007.

In declaratia de avere, seful ANI mai mentioneaza un apartament in suprafata de 69,93 de metri patrati in Sectorul 1 al Capitalei, cumparat in anul 2011, pe numele Alinei Calborean. Horia Georgescu are si un autoturism Volskwagen, cumparat in anul 2008.

El are un cont curent de 3.310,77 de lei, deschis in 2007 si declara, de asemenea, doua conturi in lei pe numele Alinei Calborean, in valoare de peste 136.000 de lei, aceasta avand in cont si 5.108 de euro. Seful ANI a trecut in declaratia de avere, la capitolul ”datorii”, si mai multe carduri de credit cu valori de 25.200 de lei, 26.000 de lei, 10.000 de lei si 56.645 de euro. La aceeasi rubrica, el mentioneaza si mai multe carduri de credit pe numele Alinei Calborean.

De asemenea, Horia Georgescu precizeaza in declaratia de avere si un imprumut de 250.000 de euro luat in anul 2007 de la Marian si Carmen Petcu, scadent in anul 2027.

In ceea ce priveste veniturile realizate, Horia Georgescu precizeaza ca a incasat in anul fiscal precedent suma de 105.431 de lei din salariul de la ANI, in timp ce Alina Calborean a incasat 119.634 de lei ca notar public. De asemenea, seful ANI mentioneaza in declaratia de avere ca a incasat 25.317 de lei din inchirierea terenului din Lehliu si a apartamentului din Brasov.

Potrivit unor informatii prezentate de Antena 3 in 2012, Horia Georgescu spunea ca a cumparat vila din Brasov si cele doua apartamente, unul in Brasov si celalalt in Bucuresti, pe Bulevardul Magheru, de la parintii sai, cu bani imprumutati de la nasii sai, Marian si Carmen Petcu. Georgescu spunea atunci ca, petnru a returna imprumutul, il mai ajuta si parintii sai.

Horia Georgescu, in varsta de 38 de ani, este presedinte al Agentiei Nationale de Integritate din aprilie 2012.
In perioada 15 august 1993 - 1 mai 2004, Georgescu a fost consilier la SC Imperial SRL Brasov. Din mai 2004 pana in martie 2007, Geogescu a lucrat ca specialist in investigatii financiare in domeniul protectiei intereselor financiare ale Uniunii Europene la Ministerul Public, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie. Ulterior, Horia Georgescu a fost consilier asistent personal Cabinet secretar de stat - presedinte la Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii.

In perioada mai-iulie 2007, Georgescu a fost consilier personal al ministrului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale, apoi a devenit consilierul ministrului Justitiei (iulie 2007 - noiembrie 2008). Totodata, din aprilie pana in noiembrie 2008 a fost consilier al ministrului - detasat cu atributii de secretar general la Agentia Nationala de Integritate.

Incepand din noiembrie 2008 si pana in aprilie 2012, Horia Georgescu a fost secretar general al ANI.
Seful Agentiei Nationale de Integritate, Horia Georgescu, a fost adus cu mandat la Directia Nationala Anticoruptie, luni dimineata, surse judiciare declarand pentru Mediafax ca acesta este suspectat de abuz in serviciu, intr-un dosar deschis in urma unei sesizari a ANRP privind retrocedari in cazul unor imobile supraevaluate.

Sursele citate au precizat ca in dosarul in care seful ANI a fost adus cu mandat la Directia Nationala Anticoruptie se fac cercetari pentru abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave, in raport cu cei care au fost membri ai Comisiei Centrale de Despagubiri din cadrul Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP). Dosarul a fost deschis dupa ce, in ianuarie 2015, Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor a sesizat Directia Nationala Anticoruptie, ca urmare a unor nereguli gasite la controale privind dosare de retrocedari, sustin sursele citate.

Astfel, Curtea de Conturi a facut un control la Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, pentru a verifica cum au fost utilizate fondurile alocate pentru plata despagubirilor, constatandu-se ca rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despagubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerintele Standardelor Internationale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piata a imobilelor. In unei decizii din octombrie 2013 a Curtii de Conturi s-a dispus ANRP reevaluarea dosarelor in care s-au acordat despagubiri in perioada 2009-2011.

Curtea de Conturi a obligat atunci presedintele Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor sa verifice toate rapoartele de evaluare care au stat la baza dosarelor al caror cuantum de despagubiri depasea valoarea de 500.000 de lei, sustin sursele citate.

Citeste si:

In baza deciziei Curtii de Conturi si in urma reevaluarii a 452 de dosare s-a constatat ca in 94 de dosare, valoarea de despagubire stabilita initial a fost cu peste 20 la suta mai mare. In aceste conditii, Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor a sesizat Directia Nationala Anticoruptie sa faca cercetari, in vederea stabilirii si recuperarii prejudiciului produs bugetului de stat prin supraevaluarea unor imobile pentru care s-au acordat despagubiri.

Sursele citate au precizat ca Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor a sesizat DNA dupa ce fosta sefa a DIICOT Alina Bica si fosti membri ai Comisiei Centrale de Despagubiri au fost trimisi in judecata in dosarul in care sunt acuzati de abuz in serviciu, dupa ce, in 2011, i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despagubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

Pe de alta parte, Guvernul va sesiza Directia Nationala Anticoruptie si Curtea de Conturi pentru modul in care au fost solutionate, de-a lungul timpului, in 2008-2011, unele dosare privind retrocedarea de imobile, constatandu-se ca au fost solutionate cu prioritate cazui tratate drept "exceptionale" de paranoia sau lombosciatica. Printre alte motive invocate pentru ca dosarele sa fie tratate drept exceptionale au fost osteoporoza, colici renali, tulburare depresiva, atacuri de panica, hemoroizi si adenom al prostatei, persecutie pe motive etnice.

"Nu depune acte doveditoare, dar sustine ca are 82 de ani, sifera de HTA si necesita 3 interventii chirurgicale costisitoare; declara (conform actelor l dosar) ca are 93 de ani si ca traieste in America doar din ajutor social; are varsta de 60 de ani, certificat luptator la Revolutie", sunt alte motive invocate.

Concluziile rezulta dintr-un raport al Corpului de Control al premierului, in care se arata ca, in perioada 2008-2011, numarul dosarelor de despagubire solutionate prioritar de catre Autoritatea Nationala pentru Restituirea Propietatilor (ANRP), prin invocarea acestor cazuri exceptionale, a fost mult mai mare fata de cel al dosarelor solutionate in ordinea inregistrarii, exceptia fiind transformata in regula. De acordarea despagubirilor pentru dosare considerate exceptionale au fost si cesionari de drepturi, cu sume cuprinse intre 30,5 milioane lei si 108,9 milioane lei.

Inspectorii guvernamentali remarca faptul ca notiunea de "cazuri exceptionale, temeinic motivate" nu a fost definita de catre Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor, iar anumite cereri au fost incadrate in aceasta categorie fara criterii transparente si verificabile, fiind create conditii pentru ca decizia sa fie una subiectiva.
Conform datelor, in 2008-2011 au fost solutionate 8.136 dosare, dintre care 1.407 conform numarului de inregistrare, iar 2.269 cu prioritate pe motiv de cazuri exceptionale. Dintre cele rezolvate cu prioritate, 131 au fost solutionate in favoarea cesionarilor.

Diferenta este reprezentata de alte tipuri de dosare, precum cele cu hotarari judecatoresti definitive.
ANRP a prezentat inspectorilor si o lista cu 63 cazuri in care cererea de solutionare cu prioritate a dosarului a fost aprobata pentru titularul dreptului de proprietate, dar, la momentul solutionarii dosarului prin emiterea deciziei de catre Comisie, drepturile la masuri reparatorii erau cesionate integral sau partial.

Inspectorii au mai notat ca evaluatorii nu au fost desemnati aleatoriu, conform legii, dosarele le-au fost repartizate acestora fara respectarea criteriului legat de aria geografica, iar unele dosare au fost redistribuite tot catre evaluatori care, anterior, nu isi indeplinisera obligatiile contractuale. In unele situatii, evaluarile au fost efectuate prin utilizarea datelor de comparatie din anunturile de vanzare publicate in ziare si nu pe baza unor date privind tranzactii certe.

Pentru serviciile de evaluare, a ANRP a platit, in 2008-2011, 1,3 milioane euro pentru 6.473 rapoarte.
Au fost insa consemnate si 94 de dosare cu diferente valorice intre rapoartele de evaluare si cele de reevaluare a acelorasi imobile, cu o diferenta de minimum 20% mai mica decat valoarea initiala in urma reevaluarii, desi aceste reevaluari au fost raportate la aceeasi data de referinta ca rapoartele intocmite initial, iar cel putin una dintre metodele de analiza este similara.

In raportul de control este indicata si o lista de 78 dosare cu cele mai mari despagubiri, cuprinse intre 29,7 milioane lei si 466,7 milioane lei.

La inceputul lunii martie, presedintele Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, George Baesu, a declarat agentiei Mediafax ca i-a inaintat premierului Victor Ponta un memoriu in care reclama ca institutia este obligata la amenzi pentru neplata in termen a titlurilor de despagubire, insotit de demisia sa si a celor doi vicepresedinti.

El arata ca membrii din conducerea ANRP sunt vizati de cereri de amendare in peste 150 procese si risca sa plateasca cu patrimoniul propriu pentru neplata sau neemiterea titlurilor de despagubire, fara sa aiba insa vreo vinovatie, ci doar pentru ca legislatia este neclara, fiind astfel intr-o situatie ridicola.
Demisia nu a fost acceptata de premierul Victor Ponta, care a cerut o verificare a situatiei.